194
TR. IONESCU-NIÇCOV
cunoa§lerea de sine 1. Cu alte cuvinte, in centrul vietii universale se aflä omul, care e inceputul §i sfirçitul a tot ce exista. Pentru cunoaçterea eului nostru trebuie sä gäsim in noi puterea de a ne elibera din inläntuirea lumii materiale §i de a ne ridica apre adevarata libértate spirituals. Acest lucru se poate realiza numai pe calea cunoaçterii de sine. Ideea eliberärii §i cunoaçterii de sine a intrat in intregime in gindirea lui Al. Hasdeu. O deosebitä semnificatie in conceptia filozoficä a lui Skovoroda capätä Biblia, care trebuie interpretatä simbolic. Lumea aceasta a simbolurilor constituie, dupä el, izvorul tuturor cunoçtintelor. Pe aceastä cale, Skovoroda ajunge sä sustinä întîietatea spiritului asupra materici. La inceput, spunea el, apare o singurä §i eternä substantä, spiritul 2.
     ín aceea ce prive§te morala, ea se reduce, in conceptia ginditorului ucrai-nean, la invätätura despre fericire. El sustinea cä fericirea nu constä in avutii, demnitäti sau alte situatii sociale, ci in cunoaçterea de sine. Fericirea nu existä decit aici, pe pämint, §i calea care ne conduce spre ea este lucrul cel mai important. Un astici de scop nu poate fi atins decit prin mijlocirea naturii §i numai in urma acordului dintre voin^ä §i ratiune. Skovorda spunea cä omul poate descoperi fericirea in muncä §i in indeplinirea indatoririlor fatä de patrie. în aceastä privintä el avea viziunea unei lumi noi, din care sä disparä trindävia, säräcia, räzboaiele §.a. «Munca este mersul viu §i neadormit al intregii macini»
—	scria Skovoroda 3. în lumea conceputä de el, toti oamenii trebuiau sä mun-ceascä.
     Dacä sistemul filozofic al lui Skovoroda poate fi socotit progresist fatä de scolastica evului medili, cu atît mai mult se poate afirma acest lucru despre opera lui poetica. în poezide sale el a criticat cíasele conducätoare, pe cei bogati §i pe clericii care împdau másele populare. Deseori Skovoroda î§i exprimä protestul împotriva exploatärii din timpul säu, insä niciodatä n-a indemnat poporul sä recurgä la mijloace revolutionäre. Dimpotrivä, el preconiza salvarea poporului pe calea pasivä a invätäturii, a cunoaçterii de sine 4.
     Skovoroda era insufle|it de o mare dragoste pentru oamenii simpli, säraci §i lipsiti, pe care voia sä-i lumineze §i sä-i inalte, insä idede noi, progresiste, pe care le propoväduia, se impleteau cu idei vechi §i patriarhale. Protestele impotriva nedreptätdor sociale alternau cu iluzide de a schimba structura societätii prin cunoaçterea de sine §i prin autodesâvirçirea moralä. Din acest punct de vedere, idealul lui social e utopie §i iluzoriu. însâ viata de pelerin, petrecutä de Skovoroda prin satele §i oracele din Ucraina, ca §i propoväduirea lui caldä §i sincerä, au fäcut din el o figurä ciudatä §i originalä. Din aceastä cauzä, versurde lui s-au bucurat de o imensä popularitate. Multe dintre eie au imbräcat forma unor legende, care circulau in popor. Sub acest aspect, Skovoroda apare totufi ca o reactiune fireascä impotriva nedreptätdor din societatea ucrai-neanä din secolul al XVIII-lea 5. El reprezintä spiritul impotrivirii fatä de tot ce nu era conform cu legde morale. Skovoroda a fost, in felul lui, un révoltât in mijlocul unei societäti mäcinate de profunde contradictii social-economice 6.
     1	M. Gordijevskij, Teopemuuna $ìaoco$ìh T. C. Cxoeopod w, in «ria.MHTH T. C-CKOBopoflbi», Odesa, 1923. p. 3 ?i urm.
     2	D. I. B a g a 1 e j fi D. P. Miller, llcmopun eopoda Xapbxoea 3a 250-Aem eia cyufecmeoeaHUH, Harkov, 1905, vol. I, p. 433, passim.
     1	Grigorie S. Skovoroda, Coôpaitue coHUHeuui, vol. II, Moscova, p. 324.
      4	OuepKU no uctnopuu..., p. 285.
     ‘Sergej Jefremov, Icmopin yKpaÎHCbXoio nucbMencmea, Kiev, 1917, p. 111.
      0	Veri bibliografia lucrärilor despre Skovoroda la D. I. B a g a 1 e j, r. C. Cxoeopoda, yxpaîHCbxuù MondpoeauHuH $ìaoco$, Harkov, 1926, p. 376—393.