128 EMIL VRABIE ambàr (P, 150), s.m., « magazie de cereale», « hambar». anal'iza, s.f. « analizà» (vezi textul II). 10 and'il'émn, s.m. «undelemn». atósa, s.f. Fiecare dintre cele douà vergele de metal care unesc extremitàjile osiilor din fa(à ale ciru^ei cu capetele hulubelor. B bàita, s.f. « balta», « elefteu». bàltoó’ka, s.f., dimin. de la bàita, vezi. barabùl’a (P, 176), s.f. «cartof»; sin. kartópl'i, vezi. 16 barabul’n'ik (P, 178), s.m.« curpen de cartof». bàska, s.f. « base ». b'el', s.f. « mizgà» (Stratul de celule tinere, albe, de sub scoarja copacilor). b'elofolóvn'ik, s.m. « margareta». b'ii'ikl'ét, s.m. « bicicleta». 20 b'idón, s.m. « bidon». b'ijàk (P, 165), s.m. « hadàrag» (parte a imblàciului). b’ir'-b'ir'-b'ir' b'irka-b'ir' (P. 204), interj. Strigat pentru chemat oile. bl'axàr', s.m. « tinichigiu». bl'iskat', ipf. « a fulgera»; na dvor’é bl'iskajet « Afara fulgerà». 25 blùzka, s.f. «bluzà». bo^àto, adv. « mult». ból'ejet', ipf. « a create» (despre luna); m’és'ac uié ból'ejet « Luna deja create». brama, s.f. «poartà». bùda (P. 250), s.f. « cufea cìinelui». 30 buyàj (P. 187), s.m.« taur»; koróva za buyajàm'i« Vaca se alungà». buràk (P, 174), s.m. «sfeclà». buslàk, s.m. « barzà». butùk, s.m. Poreclà pentru un om foarte gras. C cap, s.m. « Jap» (masculul caprei); d'ikoj ~« (ap sàlbatec». 86 céjla, s.f. «caràmidà». cep (P, 165), s.m. « imblàciu». cibùl’a (P, 175), s.f. « ceapà». cicarka, s.f. « pupàzà» (?). clgàr, s.m. « (¡gara». 40 cil'ind'er, s.m. « sticlà de lampa»; sin. dùdka, vezi. c'ok-c'ok-c'ok (P, 204), interj. Strigat pentru chemat porcii; sin. cu-cu-cu fi kucii-kucti-kucù. cu-cu-cu, interj., vezi c'ok-c'ok-c'ok. cuk'érka, s.f. « bomboanà», « acadea». cur'ik, interj. « ìnapoi » Strigat adresat cailor fi vitelor de trac{iune. C’ 45 i'ebànka, s.f. « ciobàni(à». i'ebotàr', s.m. « cizmar». i'ebotar'ixa, s.f. « sofia cizmarului». i'emórka, s.f. Pianta folosità contra scabiei la vite. ò'ep'iy'i (P, 164), s.f., pi. « coarnele plugului». 60 é'er'ep'ica, s.f. « figlà». l’er'esló (P. 164), s.n. « cufitul lung al plugului»; sin. nóiik, vezi. i'i, conj. « daca» (Introduce o completiva indirectà; vezi textul I). l'in'ónaja k'iskà, s.f. « caltabof». i'ulól'k'i, s.m., pi. «fosete». 56 i'v'irkal', ipf. « a ciripi» ; sin. i'v'irkot'ét', vezi. ¿'virkot’ét', ipf., vezi l'v'irkat’. l'v'irkùn, s.m. « greiere». l'v'órlka, s.f. «sfert»; ~ m'és'aca « pàtrar al lunii»; ~ xl'éba « codru de piine». D dax, s.m. « acoperif». 60 d'érv'ica, s.f. « (tufà sau fiori de) liliac».