SLAVA $1 BALTICA 295 J. M. Endzelin K Ca fi E. Fraenkel, S. B. Bernstein considera cà exista argumente ce pledeazà impotrita existen^ei limbii balto-slave comune 2. Existera a numeroase demente comune in balto-slavà nu poate fi pusá, dupa cum arata prof. S. B. Bernstein, pe seama faptului cà atit una, cit fi alta provin din acelafi izvor comun (=indo-europeanà). Pe de altà parte, autorul mentioneazà cà, in zilele noastre, pu^ini sint cei care mai neagà in mod hotàrit existera unei apropieri intre slavâ fi baltica sau a unui contact indelungat (de exemplu, A. Senn). Lingvistul sovietic invocà insà o serie de argumente care ar pleda impotriva unei limbi comune balto-slave. Este vorba mai ales de geografia lingvisticà, de teoria substratului fi de datele arbeologiei. Dupâ S. B. Bernstein, numai acei cercetàtori merg pe drumul bun care dezvoltá unele dintre ideile lui J. M. Endzelin 3. Ádmijínd teoria comuniunii balto-slave, totufi, prof. S. B. Bernstein explicà originea unor fenomene (instrumentalul predicativ 4 fi adjectivele pronominale 5 prin evolute paralela, independentâ (defi, in prindpiu, este impotriva concepii lui A. Meillet) 6. ìn schimb, genitivul, pe linga verbele cu negale, este pus pe seama substratului7. § 15. Ìn paginile precedente ne-am stràduit sá analizàm aspectele fundaméntale ale pro-blemei vechilor rela^ii lingvistice balto-slave, afa cum apar eie in unele din lucràrile publícate mai ales in ultimii ani. Constatarea imediatà care se impune este aceea cà exista incà serioase divergente de opinii. Eie se explicà prin mai multe cauze. Este vorba in primul rind de faptul cà nu ftim incà sigur ce apartine indo-europenei comune fi ce trebuie considérât drept inova^ie balto-slavà. Bineinteles, divergentele au fost provocate fi de faptul cà limbile balto-slave sint atestate in monumente scrise la o datà destul de tirzie. Dar controversele semnalate mai sus provin fi din cauza cà, pentru a denumi caracterul vechilor raporturi dintre cele douà grupuri indo-europene, autorii diverselor ipoteze folosesc termeni diferiti: unitale, comunitate, limbo comuna, epocâ (perioadâ) comuna, evolute paralela, comuniune etc. 8. Fârâ îndoialà, la baza lor au stat diverse idei, desprinse din cele mai variate conceptii generale despre limbà fi raportul ei cu societatea : teoriile lui A. Schleicher, J. Schmidt, H. Schuchard, B. de Courtenay, concepta lui E. Sapir cu privire la modele lingvistice, teoria contactului dintre limbi, teoriile lui W. von Wartburg fi ale altora despre substrat, superstrat fi adstrat, conceptii apartinind adeptilor uniunilor lingvistice çi neolingviftilor (mai ales italieni) etc. 9 Afa se face cà de la aparitia lucràrilor lui A. Schleicher fi pinà astàzi problema raportu-rilor genetice dintre limbile slave fi baltice a stat mereu in atenea specialiftilor. ìn mai micà màsurà au fost insà cercetate aspectele tipologice fi geoling vis tice pe care le comporté aceastà controversà. In generai, noi impàrtàfim pàrerea cà problema vechilor raporturi lingvistice balto-slave va putea fi elucidatà definitiv numai dupà ce, in prealabil, vor fi rezolvate unele chestiuni de principiu. 1. ìn primul rind este necesarà studierea mai profunda a limbilor baltice 10. 1 In legatura cu concep{ia Iingvistului leton, vezi A. V r a c i u, Activitaiea lingvisticà a lui J. M. Endzelin, in SC§t.t IX, 1958, fase. 1 — 2, p. 164 — 173. Caracterele generale ale limbilor baltice, ibidem, X, 1959, fase. 1 — 2, p. 109 — 130. Sàrbà-torirea acad. Jan Endzelin la implinirea virstei de 85 de ani, in Rsl, IV, p. 345 — 348. Viala fi opera Iingvistului leton J. M. Endzelin, in SCSt., XIV, 1963, fase. 1, p. 45 — 64. Cf. si alte lucràri citate in paginile precedente. * Cf. Onepn. . p. 32 fi urm. Tot afa vede lucrurile fi E. Fraenkel in opera sa Die baltischen Sprachen, citati deja. 8 Vezi CnaeHHo-óaAtnuùcKue smtodbi, Harkov, 1911; flpeeHeùiuue cacionHO-6a/imuùCKue H3biKoebie CBH3U, in «H3BecTHH AKafleMHH Hayn JI3tbhhckoh CCP», 1952, nr. 3, p. 33 — 46 (studiu reprodus fi in «Tpy«fai HHCTHTyia H3biKa h nHTepaTypbi AnaAeMHH Hayn JlaTBHHCKoS CCP», vol. II, 1953, p. 67—82). * Vezi fi OcHoeHbie 3adanu, Memoòbi u npunyunbi iiCpaemimeAbnoù zpaMMamuKu caùshuckux H3UKoe», in «Bonpocbi H3bIK03H3HHH », 1954, nr. 2, p. 51—52. Cf. fi «Bonpocbl CJiaBHHCKOrO H3bIK03HaHHH», 1954, fase. 1, p. 8. 8 Vezi Ouepn cpaeHumeAbHOu zpaM.namuKu caoshhckux h3Ukob (JlpocneKm), in Kpamnue cooóu+eHUH Mncmu-myma CAaeHHoaeòeHun AH CCCP, voi. 18, p. 19 — 20. 6 S. B. Bernstein merge chiar mai departe cind afirmà (op. cit., p. 20) ca,« farà indoialà, adep(ii teoriei limbi balto-slave foarte des se sprijinà pe fenomene comune, care au apàrut paralel fi independent unul de altul in limbile slave fi baltice». 7 OnepK. . . ., p. 32. 8 Uneori intilnim fi pozi^ii conciliante, solu(ii de compromis. Este cazul lui Iv. Lekov, care fovàie sà se pronunce in favoarea vreunei ipoteze, dar spune (Omeembi • • •> P- 173 ; «Bonpocbl H3blK03HaHHH », 1958, nr. 1, p. 53): « Cele douà teorii importante care se opun una alteia — teoria privitoare la existen{a limbii balto-slave fi teoria evolu^iei paratele a limbilor baltice fi slave — nu se contrazic total una pe alta, càci in perioada comunitàri se poate observa fi un oarecare dualism. Acest dualism a fost supraevaluat de Meillet, Endzelin, Salys, Pisani, Senn f.a., dar subapreciat de al^i autori». In priv(n(a terminologici, care trebuie sà reflecte o situale realà, vezi fi D. B r o z o v i é, O usporednom i tipoloSkom proucavanju slavenskih jezika i dijalekata i o problemu njihova klasificiranja, in « Zadarska Revija», XII, 1963, nr. 2, p. 87. * De altfel, este forese cà la problema concretà a vechilor raporturi balto-slave nu se poate ràspunde fàrà o analizà teoreti cà. 10 Cf. fi K. Korsakas, Lyginamoji kalbotyra ir tarybinis lietuvitf filologijos uzdaviniai, in « Lietuviq kalbotyros klau-simai», vol. VI, Vilnius, 1963, p. 5 — 20. Trebuie insà continuate fi cercetàrile asupra protoslavei (sau slavei comune). Cf. studiul lui V. N. T o p o r o v, HeKomopbie cooòpaotcenun omnocumeAbno myneHUH ucmopuu npacAaeHHCKOZo H3bu