210
CONSTANTIN N. VELICHI
din lucrärile lor la Bucurefti. ln aceastä privintä, un inceput promitätor 1-a fàcut studiul lui V. Chelaru, Influenfe literare romàne§ti in opera dramaturgului bulgar Dobri P. Voinikov *. El a fost urmat de Petär Hristoforov fi Yeliciko Välcev, care au studiat influentele romanefti in opera lui Ivan Vazov2. In 1945 am publicat unele date asupra lui Gh. Pefacov, asupra legàturilor lui cu scriitorii romàni, aratimi fi lucrärile lui publicate in Romania sau cele care au ràmas in manuscris 3.
     Un studiu care ar trebui neapärat intreprins este acela al influentei romà-nefti in opera lui Liuben Karavelov fi Hristo Botev. Desigur, in ceca ce privefte problema noasträ, opera lui Eminescu nu i-a putut influenta pe aceftia, pentru motive ufor de in^eles. Poezide lui M. Eminescu incep sä aparä in « Convorbiri literare» abia in deceniul al VIII-lea al secolului al XIX-lea, atunci cind atentia lui Karavelov fi Botev era absorbitä de organizarea fi conducerea luptei revolutionäre pentru eliberarea Bulgariei. Botev, care in 1871 salutase Comuna din Paris, urmàrea in 1875 cu incordare evenimentele din Balcani, care se succedau rapid: räscoala din Bosnia fi Her^egovina, incercarea nereufità a unei mifcàri bulgare la Stara Zagora, iar in aprilie 1876 räscoala cea mare din Bulgaria. Chiar dacä ar fi cunoscut poezia ìmpàrat fi proletar, publicatä in decembrie 1874 in « Convorbiri literare», atentia sa era acum indreptatä spre crincena luptä in care a fi murit eroic (mai 1876). Nici Karavelov, care a tradus din limbi stràine, nici Vazov, revenit la Bucurefti in 1876 fi ràmas aci pinà in 1878, nu vedeau in aceastà vreme nimic altceva decit lupta antiotomanà, care intrase in faza sa finalä.
     Dupä crearea unui principat al Bulgariei fi pinà la 1900, defi a existat un oarecare interes de cunoaftere reciprocà a literaturii din cele douä tàri vecine, acesta fi-a gàsit expresia doar in unele articole izolate, ce apàrcau in reviste fi in care se faceau prezentàri sumare asupra operelor unor scriitori sau poeti bulgari fi romàni. Traduceri, mai ales din proza fi poezia romàneascà, se faceau insä extrem de rar. Nici chiar poezide lui V. Alecsandri sau George Cofbuc, referitoarc la episoadele din ràzboiul de la 1877—1878 nu fi-au gäsit traducàtori in Bulgaria decit relativ tìrziu.
    Färä indoialä, Eminescu a fost cunoscut de o parte a intelectualitàtii bulgare incä de la fìnele secolului al XIX-lea, màcar prin intermediul tinerilor care ifi fäceau studiile universitäre la Bucurefti. Totufi, in generai, pentru marele public, literatura §i mai ales poezia romàneascà a rämas multà vreme foarte putin cunoscutà.
    Prima traducere in limba bulgarä din opera lui M. Eminescu a fäcut-o D. K. P o p o v. Este vorba de poezia Somnoroase päsärele (CbHAueume nmunentfa), care a apàrut in 1894 4. Cine citefte traducerea lui D. K. Popov, fàcutà acum 70 de ani, ràmine uimit de felid minunat in.care acesta a reufit sä redea in
     1	în « Buletinul Institutului Román din Sofia», Bucureçti, I, 1941, nr. 1 p. 107-181.
     2P. Hristoforov, La formation d'un écrivain bulgare fl850 —1921), Paris, 1938; vezi fi lucrarea sa in limba bulgarà TeopuecKomo peammue na Mean Ba3oe, Pohhu ejtumUH, Sofia, 1944; Yeliciko Vàlcev, Ivan Vazov in Romania, în Rsl, VI, 1962, p. 133-147.
    ’Constantin N. Velichi, Eòuh cJtaeJMo-pyMiHCKU noem, reopeu TleuiaKoe, in ziarul « H3rpeB », Sofia, 4 XII 1945.
      4	«EtJirapcKa CSupna», Sofia, I, 1894, nr. IX, p. 669. Din grefealâ, numele s-a transcris « Elinescu ».