162
MI HAI NOVICOV
fi Marea Neagrà a oferit un cadru firese actiunilor imaginate, pe care Lermontov le-a stramutat aici. §i Mfiri, fi Demonul fi Un erou al timpului nostru au fost concepute initial altfel, au trecut prin variante succesive, dar s-au implinit abia dupà ce Caucazul le-a oferit ospitalitatea. E relevantà din acest punct de vedere comparatia dintre poemele Spovedania (1829—1830), Boierul Or§a (1835—1836) fi Mfiri (1839). ín primul (de fapt, o schità ràmasà neterminatà) actiunea se petrece in Spania, tara care atrásese statornic in adolescentà fi tinere^c atentia poetului rus (vezi fi drama Spaniolii, scrisà tot in 1830). Pe de altà parte, e vizibilà fi influenta byronianà, modelul recunoscut dupà care s-a càlàuzit Lermontov fiind Prizonierul din Chilon. ìnsà, in timp ce in poemul lui Byron accentid cade pe sufeiintele omului inchis, prilejuite in primul rind de absenta, am zice fizicà a libertàtii, la Lermontov temnita formeazà doar cadrul in care se rostefte spovedania, subiectul propriu zis fiind conflietul care 1-a adus pe erou in subterana. Filiatia e totufi apropiatà, Lermontov imprumutind nu doar forma spovcdaniei (de altfel comuna intregii literaturi romantice), dar fi únele motive byronienc, ea de pildà aceea a razei ce pàtrunsese doar pentru o clipà in hrubà 1, sau a pàsàrii care tine tovàràfia celui inlàntuit. Incoio subiectul e románese — eroul e un fost càlugàr care a nesocotit legea manàstirii, càlcindu-fi juràmintul de dragid unei femei frumoase. La Lermontov cele douà imagini — mànàstirea fi temnita — se suprapun : fi mai groaznicà decit inchisoarea trupeascà e cea spiritualà.
    Spovedania e un strigàt de revoltà al victii, care izbucnefte din pieptul unni spaniol, locuitor al unei tari care este totodatà fi un tinut insorit, si patria inchizitiei. Unii comentatori au explicat interesul lui Lermontov pentru tema spaniolà prin necesitatea de a incifra protestul impotriva realitatilor rusefti, situatia din Rusia in anii de domnie a tarului-càlàu Nicolae I prezentind analogii evidente cu ceea ce se petrecea in Spania in perioada inchizitiei. Explicatia e plauzibilà, dar trebuie luatà in consideratie fi influenta romantica in generai, cea byronianà in special, care-1 determina pe tinàrul poet sà prefere motive exotice ca atare. Nu intimplàtor, maturizindu-se, el stràmutà actiunea in Rusia. Boierul Or§a e scris cam in acelafi timp cu Cintecul despre negufàtorul Kala$nikov, cind pe Lermontov au inceput sà-1 preocupe mai stàruitor prohle-mele poporului rus, istoria sa, fapt datorità càruia a fi devenit, probabil, receptiv mai ales la sugestiile ce-i veneau de la opera lui Pufkin. Dacá Spovedania e
      1 La Byron (in románente de Virgil Teodorescu) :
                           In ocnele lui Chillón, vechi fi-adinci Sint japte stilpi iralfi ca nijte stinci,
                          Coloane tari fi sure, ca o razà ìntemni^atà, care mai vegheazà
                         O	razà ce-a càzut de-a rostogol Printr-o spàrturà a zidului, in gol,
                         Tirindu-se pe jilava podea Coclità ca o balta.
      La Lermontov :
                         Privefte, in umeda temni{à-a mea Nu pàtrund razele soarelui:
                       Dar odatà — demult de tot —
                         Luna s-a strecurat prin fereastra cea sumbrà ¡Ji de atunci printre pietre
                           S-a ivit o umbra abia perceptibilà a acelei zile. .. Uitatà, singurà ca fi definitili,
                           Crefte o floare palidà.