100	LUCIA DJAMO-DIACONIjl
miscelaneu sírbesc (Lexicón, p. 858 j, iar Mardarie Cozianul íl traduce « iiSh-Topw A* KSKKHTh, AOi’OjjSÉTK, (p. 236). De§i nu apare ín traducerea medio-bulgarâ a cronicii lui Mariasses, nu se poate exelude ipoteza ca el sà fi circulât în aceastâ limbà.
    Citâm exemple : h Toro KfAHKdro CAOKonOAOîKNHKd1, Kyp 0f wAwpd « §i a marelui sàu logofât, chir Teodor» (Macarie, p. 77); )f$A‘nMHCTKOA\ >Kf KfAHKdro CAOKOliOAOJKMHKd IivdiiHd ToaTv/îv « eu mijlocirea marelui logofât loan Golài» (Azarie, p. 129); oycTpoHTfAÏf kuiiia TdKp hak caokoiioaokhhkk h AHMHTpït ciidpX’K « îndrumâtori au fost Gavriil logofâtul §i Dimitrie eparhul» (Azarie, p. 135).
     6	r f m o h « conducâtor, hegemon, dregàtor». Cuvîntul redâ grec, yjyspiwv, câruia în textele slavone, în mod obi§nuit îi corespunde kokskoaA- Este un element cârturàresc care apare într-un pasaj din Macarie, alâturi de alti termeni de asemenea nefolositi frecvent în redactia slavo-românâ. Contextul este urmâ-torul: KkaAKHrouiA ca Hd Grf^dHd kcxkoa'i' yndpcH H ítímohm h himtki h cdrpdim H KfC CHrTAHT « s-au ridicat împotriva lui Çtefan voievod iparhii §i eghe-monii §i ipatii çi satrapii fi tôt sfatul boieresc2» (Macarie, p. 80).
     H il d t k 3 « ipat, dregàtor» redâ grec. UTtaxoç « consul» §i se întîlneçte în contextul citât mai sus apârut sub influenta retorismului lui Manasses, care menjioneazâ: no HdiufMS M3WK8 CkKtTHHKki haï iipkKOC’kKb-rHHKki, HX>Ke iahhh NdpSKOiii/Tv H il d t kl riocA-feAH « pe limba noastrà sfetnici sau primi sfetnici pe care elinii i-au numit mai tîrziu ipati» (p. 74).
     Giidpjf çi H il dp y4 « eparh, eparhus» este cuvîntul grec. Ït.olçijoç,. Ca o trâsàturà a stilului retoric, apârut tôt sub influenta lui Manasses, termenul îl gâsim în astfel de exemple: yndpcH (eu palatalizarea a doua a velariei \) H friAXONH « iparhi §i heghemoni» (Macarie, p. 80); oycTpOHTiAÏf KkJiii/ft TdKpÏHAk CAOKOHOAOJKNHKk h A,HA\HTpïi f il d p y k « îndrumâtori au fost Gavrid logofâtul §i Dimitrie eparhul»5 (Azarie, p. 135).
     G d t p d n 6« satrap, boier» redâ grec. aa.Tpínr¡c, care ca §i latin, satrapa, -ae §i satrapes, -ae au la bazà un termen persan §i însemnau « guvernator de provincie la vechii perçi». în redactia slavo-românâ apare exclusiv în Macarie, sub influenta lui Manasses, pentru a desemna pe boieri. De pildà: â\iiiâ\ NfcKkiHy WT ii,dpcKki\' c d t p d il « au prins pe cîtiva dintre boierii domnului»
     1	Menjionàm cà in documente se folosejte aproape in exclusivitate
in mod exceptional, iatr-un document emis de cancelaría lui Stefan cel Mare din 1502 apare termenul ck'soik'aojkmtmk, derivat similar format cu sufíxul — tiav (I. B o g d a n, Doc. Stefan,
II,	p. 193). Defi I. Bogdan intr-o nota (p. 193) mentioneazà cà CA««on»,\ojKHH c se intilnefte in documéntele noastre vechi mai ales in cele muntenegti (fàrà indicaci despre anul sau numarul documentului), nu 1-am gàsit decit in cronici. ín acest sens, vezi si C. C. G i u-r e s c u, op. cit., care nu men(ioneazà decit numirea de	fi, uneori, termenii din
cancelariile latine (p. 91).
      2	Relevàm faptul cà, traduciud pasajul respectiv, I. Bogdan, considerindu-le « umpluturà retoricà» ( Vechile cronici, p. 99, 101 — 102) nu indirà aceste titluri fidregàtorii, ci rezumà scriind: « se scularà asupra lui $tefan voievod to{i boierii lui» (ibidem, p. 202).
      s I. Bogdan, (Vechile cronici, p. 99) crede cà termenul ar putea fi tradus prin« vàtaf» sau poate reprezenta o alta funche administrativa.
4	I. Bagdan cansiderà cà tarmenul grecesc corespunde titlului de «prefect» (Vechile
cronici», p. 102).
      6	I. Bogdan traduce« Dimitrie portami» (Azarie, p. 177), iar la p. 96 in notà explicà faptul cà acest Dimitrie era portar la Suceava; P. P. Panaitescu traduce« Dimitrie hatinanul» (p. 147), men^ionind in notà cà atunci Dimitrie era hatman fi pìrcàlab al Sucevii.
      6	I. Bogdan presupune cà prin satrapi Macarie a in|eles «slugile domnefti din provincie, adicà pircàlabi, starosti fi alti boieri in slujba domneascà» (Vechile cronici, p. 101).