242
TOMA G. BULAT
      Consiliul de ministri, in fedinfa sa de joi 22 mai 1897, in urma « referatului ministrului de culte» (care era Spiru Haret), aprobà deschiderea pe seama acestui minister a unui credit suplimentar, de lei 6 000, asupra exercitiului 1897—98, la cap I art 12 Ministrai cultelor, pe baza acestei decizii a Consiliului de Ministri, face raport càtre capul statului, care aprobà la 5 Ionie 1897 creditul de 6 000 de lei,« spre a face fa(à cheltuielilor ce va necesita culegerea materialului necesar pentra publicarea unui « Corpus inscriptionum slavo-romanicarum»2. Spiru Haret, care urmàrea fi stringerea de folclor (in care scop cerea un nou credit de
1	000 de lei,« fiind o alta lucrare de mare importanza, care se poate face in mod concomitent»), intervenea apoi fi la Miniatemi de Interne, spre a lua misuri ca Imprimeria statului sà poatà imprima « texturi latine, slavone fi antice romànesci. Importarla unei asemenea lucràri fiind recunoscutà, speràm, dominile ministra, cà ne ve{i da concursul dv» 3, termina Haret.
      Aici ftirile noastre se sfirfesc. Ce va fi urmat nu stim. « Spiritus rector» al acestei laudabile incercàri era, desigur, directorul Muzeului de antichità^, profesorul Gr. Tocilescu. Preocupat mai mult insfi de arheologie, el va fi uitat aceastà problema. Iar primele inscriptii slavo-romàne, strinse intr-un fel de Corpus, apàreau numai in 1905, prin hàrnicia lui Nicolae Iorga, care a fost ajutat de acelafi ministra Haret, cum el insufi o màrturisefte *.
      1 Ibidem, f. 52.
      *	Ibidem, f. 54.
      *	Ibidem, f. 58.
      4 N. Iorga Inscriptii din bisericile Romànici, vol. I, 1905, vol. II, 1906.