180
I. C. CHIJIMIA
au crescut prestigiul lui Mickiewicz in ochii scriitorilor §i luptàtorilor demo-crati, care urmàreau sà infàptuiascà libertatea popoarelor din aceastà zona.
    In asemenea imprejuràri, emigratia romànà la Paris a intrat in strinse relatii de colaborare cu emigratia polonà, iar verbul ìnflàcàrat al lui Mickiewicz din creatiile sau din lcctide sale la Collège de France au impresionat profund pe tinerii romàni, a§a cum màrturise§te C. A. Rosetti in Jurnalul sàu, pàstrat in manuscris la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania.1.
    Prin emigratia romànà de la Paris, prin ràsunetul pe care Mickiewicz 1-a avut in literaturile europene de circulatie, acesta a devenit cunoscut §i apreciat in tarà la noi. A§a se explicà faptul cà in timp ce Mickiewicz tinea cursuri la Collège de France despre literaturile slave, cu ecou larg in Europa 2, Iosif Manu traduce §i publicà Fràgminte din cardile pribegiei a lui Mickiewicz, in revista lui G. Barit de la Bra^ov, « Foaie pentru minte, inimà §i literaturà», t. YI (1843), p. 117—119. Este aleasà pentru traducere, §i nu intimplàtor, cartea a Y-a, care face, intre aitele, elogiul eroismului« cetàtendor» ce se jertfesc pentru patria lor :
« Adeseori va spun vouà cum cà sintesi intre popoare civilízate, fi cà voi infivà intre eie và civiliza^ ; sà fti(i insà cà aceia ce vi graiesc vouà despre civilizare, insufi ei nu ftiu ce vorbesc.
     Cuvintul « civiliza {¡e » ìnseamnà cetàjenie, de la cuvintul civis « ce tajean». ¡yi cetàjean se numea omul care se jerfea pe sine pentru patrie, precum ^ ce voi a, Curjie, Decie; fi o asemenea jàrfire se numea cetàjenism» 3.
    ìntr-o traducere exactà, de§i, probabd, nu direct din limba polonà §i intr-o limbà cu rezonantà veche, pasajul incearcà §i are darul de a inflàcàra §i mobiliza tinerctul §i poporul pentru lupta de elibcrare.
    Ksiqgi narodu i pielgrzymstiva polskiego, prin tonul lor de cintare psalmicà §i de infatuare a suferintelor poporului polon au trezit un mare Ínteres in Europa imediat dupà publicare la Paris (in 1832), fiind traduse, integrai sau in fragmente, in limbde francezà (1833), englezà (1833), germanà (1833), italianà (1834), sirbocroatà (1835), lituanianà (1836), maghiarà (1839) etc. 4, inspirind la realizarea unor opere simdare pe alti creatori, cum este, de exemplu, Lamen-nais cu ale sale Paroles d'un croyant (1833) ®.
    Nu poate surprinde atunci faptul cà inainte de 1845 s-a tradus integrai opera aceasta a lui Mickiewicz, sub titlul Càrfile norodului le§àscu de la inceputul lumei pina la muncirea lui. Pe ultima foaie a manuscrisului anonim, care se pàstreazà in Biblioteca Academiei sub cota 147, se precizeazà cà acesta a fost dat la legat la 20 februarie 1845. Traducerea integralà in romaneóte prezintà importantà, in primul rind, pentru cà traduceri integrale se fàcuserà
     1	C. A. Rosetti, Jurnalul pe anul 1846, ms. Bibl. Acad. nr. 4 638, p. 15 fi 59. La 26 ianuarie 1846, autorul noteazà : « Astà-searà citii lui Andronescu ceva din Minchie vici», precizind cà incà este trecut de fiori in urma lecturii. La 28 iulie, acelafi an, serie : « Citesc pe Michelet. . ., pe Mickiewicz fi ard de dorinja activitajii», iar in altà parte afirmà cà tinerii romàni nu-fi putean stàpìni lacrimile in timpul audierii cursurilor lui Mickiewicz la Collège de France. Vezi fi dosarul lui C. A. Rosetti din Biblioteca Academiei, nr. 4 846.
     2	Vezi in privinja aceasta fi relatàrile din scrisorile lui Ivan Turgheniev publicate de Samuel Fiszman, Archiwalia Mickiewiczouiskie, Cracovia, 1962, p. p. 96—113.
      Noi ftiri la Stefania Skwarczyóska, Z paryskich materialóiv mickiewiczoioskich, in « l’amiet -nik Litcracki», LV, 1964, nr. 3, p. 188—190.
    3	Comp. cu Adam Mickiewicz, Ksifgi narodu i pielgrzymstwa polskiego, ed. St. Pigoñ, Cracovia, 1924, p. 90.
    4Irmina S 1 i w i ñ s k a, Wanda Roszkowska fi St. Stupkiewicz, op. cit., p. 71.
     *	I. C. C h i { i m i a, in Rsl, II (1958), p. 133 — 135; Y. Le H i r, A. Mickieicicz et F. Lamennais, in « Annales de Bretagne», 1948, p. 47—58.