ETIMOLOGII ROMÀNESTI ì\ « DICTIONARUL LIMBI! POLONE » 81 h o r a < rum. hora z gr. chorós = kolo, taniec polc\czony ze épiewem >, (III, 105) rdans romànesc’. Un singur citat, din T. T. Jez (1824—1915): Gl^bie wód zamieszkuj£( wodnice, które wychodz^ na brzeg przy swietle ksiezyca i horq zataczaja spiewajac piesni sliczne. . .» (Rotulowicze, roman din istoria sìrbilor). La un scriitor ca Jez, care a petrecut un timp in tara noastrà, ba chiar are unele lucràri inspirate din realitàti romànefti (ex. Za króla Olbrachta), prezenta unui asemenea cuvint este fireascà. Mai mult, el il ìntrebuinteazà in expresia« zataczac bore », fa porni, a incinge hora’, dar nu referitor la o realitate romàneascà, ci ca metafora, in cadrul unei descrieri de natura cit se poate de neutre. Cuvintul nu apare in nici un dictionar polonez, anterior lui SD (omo-nimul hora 'un fel de slujbà bisericeascà’, provine din lat. hora, corà’, prezent in SW, II, 54, ca fi in SD). ìn rom. hora < bg. horo < ngr. }(ópo<;) (cf. DLRM 365), deci nu direct din greacà, afa cum arata SD, ci prin filiera bulgara. /iospo(!ar, (III, 109). Termen istorie: 'titlu dat vechilor dornni ai Moldovei, 'Jàrii Romànefti fi ai unor state slave ; purtàtor al acestui titlu ; stàpinitor, domn’. Este socotit de origine ucraineanà, intrat probabil prin filiera romàna. Citatele sint scoase din scrieri istorice sau pe teme istorice, mai toate referitoare la realitàti romà-nef ti. Pentru hospodar se dau citate din T. Korzon (« Okropny byt stan Mol-dawii pod rzadem szybko zmieniajacych sie hospodarów. . .»), Al. Jablonowski (« . . . hospodar woloski Piotr. . .») fi J. Szujski (referitor la un «hospodar» al Moscovei). Derivate: hospodarczyk, rfiul domnului; candidai la titlul de hospodar’, hospodarski, 'apartinind sau referitor la hospodar sau statuì sau’ hospodarstwo, cu trei sensuri: 1. ’demnitatea, functia de hospodar; stapinirea domnului’ (exemple din A. Prochaska fi L. Kubala, ambele referitoare la Moldova); 2. 'tara, provincie guvernatà de hospodar’ (exemple din A. Jablonowski, K. Szajnocha fi K. Stadnicki, primul fi al treilea referitoare la Moldova fi Muntenia, al doilea la statuì lituan) ; 3. rhospodarul fi sotia lui’ (substantiv colectiv, farà exemplificàri). La noi cuvintul este de origine slavonà fi este intilnit cu acest sens incà de la inceputurile statelor feudale romà-nefti, in documentele slavo-romàne (rocnoAiip'K, Formula de inceput a documentelor emise de cancelaria Moldovei suna astfel: AXHAOCTHW K®>KI€K> «U KOìKOaG»), r0Cn04,dP'11 3fMAH MOAA'IK'KCKCH. Este deci un termen specific slavon, care nu a intrat in patrimoniul limbii romàne, unde pentru aceasta exista fi a ràmas termenul Domn ( < lat. dominus, ’stàpin’). Rom. gospodar, rstàpinul casei ; om priceput, abil ; sot (la sate)’ este de origine sud-slavà (DLRM 343 ; Mihàilà 136) fi este viu fi astàzi in romànà ca fi gospodarz ìn polonà, cu aceleafi sensuri fi cu aceeafi tràinicie fi grad de ràspindire. ìn schimb, poi. hospodar nu este un termen larg ràspindit in limba literarà, ci ràmine un slavonism, invechit, folosit numai ìn lucràri istorice, cu referire la capul tàrii, la domnitor (mai ales al Tàrilor Romàne), ii-initial-indicà originea ucraineanà, atit in polonà, cit fi ìn slavona romàneascà. Cum cele mai multe cuvinte sint ilustrate cu exemple despre realitàti romànefti, se poate admite ca probabilà filiera romàneascà in transmiterea acestui termen ucrainean la poloni. ìn cazul de fata insà trebuie sa admitem nu filiera limbii romàne (ìn care acest termen nu a intrat), ci filiera limbii slavone de pe teri-toriul romànesc. Cu alte cuvinte, in acest caz, intre < >, unde se aratà in SD etimologia cuvintelor, ar trebui sà se inteleagà prin rum. nu limba romànà ci limba slavonà a cancelariei moldovenefti’ (« za posrednictwem j^zyka slo-wianskiego kancelarii moldawskiej »). In legàturà cu circulatia termenului 6 — C. 844