BIBILIOGRAFIE
365
$i traducàtorul multor poezii din volum, I. Mirimski. mort in 1961, este cunoscut prin traducerile sale din Schiller, Goethe 91 mai alea Hoffmann. Unii traducàtori ai volumului ca A. Ahmatova, L. Martinov §i alfii sint cunoscu{i publicului in primul rind prin creala lor pesonalà. Volumul din 1958 a fost reeditat de patru ori §i unele din traducerile lui au intrat in Antologia poeziei romàne, apàrutà la Moscova in 1958.
      Ìn prefa^a volumului, I. Kojevnikov prezintà cititorilor sovietici via^a §i opera poetului romàn, pornind de la ideea cà un poet este mare numai in masura 111 care opera sa reflectà atmosfera §i idealurile epocii. Autorul vede in M. Eininescu pe poetul romantic cu concepii progresiste, cuprins de sentimente patriotice profunde 1. Aràtind cà poetul a vorbit printre priniii despre proletariat in literatura romànà, prefa{atorul afirmà cà pesimisinul eminescian nu se datorefte ilici influen^ei fìlozofiei idealiste, nici unor presiuni din par tea « Junimii», ci contradictiilor epocii sale, care 1-a determinai sà-§i intoarcà privirea spre trecutul na{ional. in continuare se arata cà folclorul constituie principalul izvor al creatici eminesciene.
      Prefa^atorul aratà marea contribu^ie adusà de Eininescu la imbogà^irea §i §lefuirea limbii romàne literare, iar in incheiere vorbefte despre aprecierea de care se bucurà opera lui in {ara noastrà. Credem insà cà pentru cititorii sovietici ar fi fost interesant sà afle §i despre ecoul universal al creatici lui M. Eminescu.
      Parcurgind acest volum, constatàm cà traducàtorii s-au stràduit sà redea ideile §i imaginile din originai, pàstrind particularitàtile formei, atunci cind specificul liinbii ruse a permis-o, iar in alte cazuri s-a tins spre gàsirea unor coresponden^e funcjionale.
     Dàm mai jos un exemplu de corespondenfà func{ionalà gàsità de I. Kojevnikov pentru articolul nehotàrit din limba romànà. In primul vers al poeziei Peste virfuri poetul folosejte forma nedeterminatà a substantivului lunà, de$i contextul cere utilizarea articolului hotàrit:
Peste virfuri trece lunà . . .	JTyHHbiii cepn nafl tcmhoìì Kymcft...
     Nuanja de « nedeterminare» produsà de forma nearticulatà lunà intr-un context care cerea articolul hotàrit a fost redatà printr-o propozijie monomembrà nominalà.
      ìn cele mai malte cazuri, ciud traducerea fi do la era imposibilà, traducàtorii au preferat sà renun^e la cuvinte ?i nu la idei ori imagini, §i aceasta ni se pare a fi unul din principalele lor merite. Din cele 19 cuvinte ale strofei de mai jos din poeinul Luceafàrul, un singur cuvint, a$teaptà. a fost tradus exact oztcudaetn:
          S*5i pentru cine vrei sà mori?	. . . Moft CblH, TOCKyH H CKOp6n Ìntoarce-te, te-ndreaptà 3flecb, B 6e3rpaHH»iHOM ne6e,
         Spre-acel pàmint ràtàcitor	He 3Hacoib Tfai, KaKOfi Te6n §i vezi ce te afteaptà. TaM ootcudaem >Kpeontt.
      §i totu?i traducerea este reujità, càci nu se pierde nici o nuan^à din originai.
     Traducàtorii §i-au indreptat aten^ia asupra imaginilor cheie din fiecare poezie §i asupra cuvintelor cheie din fiecare strofà l. Mai jos vom incerca sà analizàm citeva aspecte ale tradu-cerilor din acest volum, càutind sà stabilim in ce fel elementul analizat contribuie la reconstituirea imaginii din originai.
     Dintre aspectele de ordin gramatical, constatàm schimbàri ale categorici numàrului la substantive. De exemnla, in p^ezia Venere fi madonà, Eminescu folose§te substantivul òraf, iar poeta-traducàtoare Anna Ahmatova folosefte pluralul pyKU « bra^e», cerut de context:
Venere, marmorà caldi, ochi de piatrà ce scintele,	O Benepa, MpaMOp Teruibifi, OMH, JiemyiUHC TaiiHoft,
Braf molatic ca gindirea unui impàrat poet...	PyKH HOKHbie — hjc C03fl3Ji lOblttifó uapcTBCHHbifi ri03T.
     Traducàtorii au midificat ade^ea timpul verbal din originai, orientindu-se dupà scns ?i nu dupà forma gramaticalà. A?tfel, in poezia 0 ràmii, in rugàmintea pàdurii toate verbele sint la prezent §i ac^iunea apare ca realà. Traducàtorul s-a condus dupà sens, folosind verbele la viitor, dar textul rusesc nu are de suferit, deoarece toate verbele sint de aspect perfectiv:
               . . . Eu te vàd ràpit de farmec	. . . HapaMH 3aBopo>KeHHblfl,
             Cura ingini cu glas domol,	3anoetub Tbi nccm> cboio
           In a apei stràlucire	H Horoio 06na>KeHH0fi
            Intinzind piciorul gol	Tponeuib hhctjtio CTpyio.
            $i privind in luna plinà	JlyHHbiM cepc6pOM 03epa
            La vàpaia de pe lacuri,	3ahOAbuuymcM eterna, —
            Anii tài se par ca dipe,	Toabi cntaHym — «aK MrHOBenbfl,
             Clipe dulci se par ca veacuri.	A MrHOBeHbH — KaK Bena.
1 Cf. M. No vi co v, Eminescu in rusefte, « Revista de istorie fi teorie literarfi», tom. 13, 1-01, nr. 2, p. 393.
       *	Vezi M. Novicov, Eminescu in ìimba rusà, « Luceafàrul», nr. 4 (15) din 15 febr. 1959, p. 4.