90
MIHAI MITU
   Ràspìnclirea teiitorialà § i soarta cuvintului in liinba poloni contemporanà. Concluzii sintetice din acest punct de vedere s-ar putea trage, cu mai multa precizie §i folos totodatà, dupà cerce-tarea intregului material. Din analiza prcliminarà (primele patru volume din SD, pina la litera M) se pot conclude urmàtoarele:
    a)	o parte din cuvinte au ajuns sa fie cunoscute astàzi pe intregul sau aproape intregul teritoriu polonez: bryndza, Jujara, koszara, -y, leja, maczuga, avindu-§i definitiv locul in limba literara. Din aeestea, numai leja exprimà o realitate in exclusivitate romàneascà.
     b)	altele sint cunoscute numai pe o parte a teritoriului, in special in partile de sud ale tàrii, dupà cum o dovede§te §i faptul cà atestàrile provind de la acei scriitori de limba polonà care au fost legati prin viata §i activitatea lor de sudul actualei Polonii sau de Ucraina subcarpatica, eventual de fosta Galitie, teri-toriile cele mai apropiate de noi. Ex: gawra, koliba, kuban, mamalyga, mul-tanka etc., la scriitori ca W. Poi, K. Szajnocha, W. Chl^dowski, T. Lenar-towicz, A. Gruszecki, J. Rogosz, J. Kasprowicz, M. Konopnicka sau in perio-dice ca « Wierchy », « Dziennik Literacki Lwowski», care descriu aspecte din viata populatiei din aceste regiuni. Cele mai multe din aceste cuvinte sint simtite ca regionalisme sau arhaisme, pentru eie existind in limba literarà sinonime, larg cunoscute §i ràspindite ca dziura ’gaurà’ (pentru gawra), schronisko 'adàpost’ (pentru koliba), lapówka 'mità’ (pentru kuban), §.a.*.
    c)	aitele nu sint deloc in uz, ràminind proprii numai cercetàrilor istorice, cu referire mai ales la realitàti romàne§ti: hospodar, logojet.
  Concluzii cu privire la dinamica imprumuturilor lexicale. O limba slava (polona) imprumutà cuvinte din alta limba slava (bulgara, sirba) prin fdiera unei limbi latine (romàna) : vezi koszar, mygla etc. Tot a§a, dupà cum se §tie, o limbà latina (romàna) a ìmprumutat cuvinte din altà limbà latina (franceza) prin filiera unei limbi slave (rusa), in prima jumà-tate a sec. al XlX-lea. Conditiile sint diferite, dinamica e aceea§i.
ABREVIERI
I.	Dictionare
a)	romànefti
             Candrea I. — A., Dicfionarul limbii romàne din trecut fi de astàzi (Dicfionarul Enciclopedie Ilustrat « Cartea Romàneascà»), parte.! I, Bucurefti, 1931.
              de Cihac A., Dictionnaire d'étymologie daco-romane, voi. II: Eléments slaves, magyars, turcs, grecs-modernes et albanais, Francfort s/M., 1879. Academia Romàna, Dicfionarul limbii romàne, tom. I—II (A-Lojni|à). Bucurejti, 1913—1949.
Academia Republicii Populare Romàne, Dicfionarul limbii romàne literare contemporane, Voi. I—IV, Bucurejti, 1955—1957.
      1	Se poate intimpla ca unele din aceste cuvinte sa le intilnim §i in alte pàrfi ale Poloniei, dar aceasta cu totul incidental. De ex. in cursul unei anchete dialectale, organizatà pentru polonijti stràini §i condusà de prof. Witold Doroszewski, jeful catedrei de limbà polonà a Università^ din Varjovia, in noiembrie 1961, am putut auzi la Jàranca Pelagia F., de 62 de ani §i fiica sa, Tekla, de 30 de ani, originare din voievodatul Rzeszów §i stabilite din 1947 in satul Drzewiany, voievodatul Koszalin (nord-vestul tàrii) urmàtoarele cuvinte din domeniul casnic, de origine romàneascà: bunz ('brinzà de oaie’), kulastra ('colastrà, lapte covàsit’), mamalyga, zyntyca (adicà i(tyca 'jinti^à’) 5.a.
Candrea
Cihac
DA
DLRC