BIBLIOGRAFIE
341
literaturii sirbe, p. 348 — 385). Pe baza analizei literaturii sirbe, referatul trateazà urmàtoarele probleme : 1) Rolul jucat de eposul popular in dezvoltarea literaturii sirbe in diferitele etape istorice fi factorii sociali care au determinat exercitarea acestui rol. 2) Fozijia fajà de folclor, fi in primul rind fa(à de eposul popular, a diferitelor cúrente literare. 3) Opere literare remar-cabile influenzate de eposul popular. 4) Elemente noi descopcrite in eposul popular.
     Folclorista E. V. Pomeran(eva semneazà articolul K eonpocy o HaifuonaAbuoM u UHtnepHatfUOHCuibHOM Havajie e napodubix ckcukux (in legàturà cu problema izvorului nacional fi internacional in basmele populare, p. 386—413). Pe baza matcrialului oferit de subiectul « sofia necredincioasà» (subiectul cu nr. 1380 dupà clasificarea lui Anti Aarne), E. V. Pomeranjeva susjine teza — enun(atà de I. V. Jirmunski la Congresul al IV-lea al slaviftilor — potrivit càreia, identitatea unor fenomene folclorice care nu au nici o legàturà intre eie, poate fi explicatà prin compararea lor istorico-tipologicà. Pe baza subiectului amintit, autoarea incearcà sà denion-streze identitatea tipologicà a procesului apari(iei fi dezvoltàrii unuia fi acelafi subiect, la popoare diferite, in {àri fi epoci diferite.
     Comunicarea lui B. N. P u t i 1 o v, TunoAoeuuecKan oóufHocmt, u ucmopuuecxue ceiuu * camhhckux necHMx-fíaAAaóax o 6opb6e c mamapcnuM u mypetixuM uiom (Comunitatea tipologicà fi legàturile istorice in cintecele-balade slave despre lupta impotriva jugului turcesc fi tàtar, p. 413—444) prezintà o analizà comparata a baladei populare slave, nàscute intr-o perioadà ia care popoare slave au trecut prin grele incercàri. Pe baza unui bogat material, autorul ajunge la concluzia existen{ei unei apropieri de ordin tipologie.
     In continuare, volumul cuprinde comunicarea lui M .G. R a b i n o v i c i, licmopUKO-3inH0!pacfiuHecKuù amAac « Pyccnue » (npumfunu u Memodbi cocmasMHun) (Atlasul istorico-etnografic « Rufii », principiile fi metodele de alcàtuire, p. 445 — 460). La atlasul istorico-etnografic « Rufii » lucreazà un colectiv larg de eercetàtori de la Institutul Mikluho-Maklai al Academiei de ftiinfe a U.R.S.S. Atlasul se elaboreazà pe teme, fàcind cunoscute cele mai importante domenii ale culturii populare ruse.
    V. K. Sokolova prezintà lucrarea O ncKomopbix 3aK0H0McpH0annx peatumux ucmopuKO-neceHHoeo if>OAbKAOpa y cacmxhckux napodoa (Despre unele legità{i ale dezvoltàrii cintecului istorie la slavi, p. 461 — 482), care are la bazà materiale oferite de cintecul istorie al slavilor de ràsàrit fi de sud.
     Volumul se incheie cu comunicarea lui K. V. Cisto v, PyeCKUe Hapodubte coifuaAMio-ymonuueCKue Aeieudu XVII—XIXee. (Legendele populare ruse cu caracter social-utopie din sec. XVII —XIX, p. 485—510). Jinind seama de modul de exprimare a ideilor social-politice, K. V. Cistov imparte legendele populare ruse cù caracter social-utopie din sec. XVII—XIX in trei grupe distincte. Prima grupà cuprinde legendele in care idealurile social-utopice sint proiectate in trecut (un trecut idealizat). A doua grupà este alcàtuità din legendele despre « pàmintul indepàrtat», situat in afara granijclor feudale. A treia grupà cuprinde legendele despre « izbàvitori» (denumire folosità convenzionai de càtre autor). Comunicarea lui K. V. Cistov prezintà Ínteres pentru faptul cà atrage atenfia cercetàtorilor asupra unei probleme pu(in studiate in folcloristica slavà.
      Ca fi celelalte douà volume de referate prezentate de delegala sovieticà la cel de-al V-lea Congres internacional al slaviftilor de la Sofia, (Linguistica fi Literatura), volumul Istoria, folclorul fi aria popoarelor slave, prezintà un Ínteres deosebit, atit prin informala pe care o pune la dispozi^ie, cit fi prin problemele teoretice pe care le dezbate.
                                             NICOLAE RO§IANU
   Ges KOS lo vens k É PKEDNÀSKY PRO v Mezinàrodnì Sjezd SLAVISTÙ V SOFII, Editura Academiei Cehoslovace de jtiinje, Praga, 1963, 375 p.
      Dupà cum se poate vedea din titlu. publicatia cuprinde referatele, coreferatele fi comuni-càrile specialiftilor cebi fi slovaci la cel de-al V-lea Congres International al slaviftilor, care s-a desfàfurat la Sofia in septembrie 1963. Slaviftii ceboslovaci s-au prezentat la congres cu contribuii din cinci domenii diferite, imbrà(ifim! o mare varietate de probleme. Optsprezece dintre eie sint din domeniul lingvisticii (sisteme fonologice fi morfologice, sintaxà, lexic, limbi litcrare, gramaticà istorieà fi comparatà, probleme actuale ale lingvisticii aplicate f.a), douà contri-bujii privesc onomastica fi toponomastica slavà, alte patrusprezece trateazà probleme de istorie literarà fi teoria literaturii (studii de literaturà comparatà, relafii intre literaturile slave fi neslave, literaturile slave din sec. al XX-lea, satira, drama fi epica in literaturile slave f.a.),