GRAIUL RUS DE LA CLIMÀUTI 133 pl'ótk'i, s.pl. « curpeni». ploxój sore, s.m. « colmar», « vis urit». podjajié'n'ik, s.m. Varietate de ciuperci comestibile. podmórdn ik, s.m. « bàrbie». 280 podt’àzk'i, s.pl. « scindurile care se amenajeazà pe càrujà pentru a se putea transporta un volum mai mare de paie, saci etc.». prtdùska, s.f. l)«pernà»; 2)«baza. fundul cofului carufei». podv'ef'órkovat', ipf. « a lua masa pe la ora 4—5 dupfi amiazà». podv'eó'órok, s.m.« masà care se ia pe la ora 4—5 dupà amiazà». podxlópka, s.f. « pleasnà la harapnic». 285 pojóda (P, 289), s.f. l)«timpul, starea meteorologicà » ; 2) « timp frumos». pol’ica (P, 164), s.f.« cormanà». polov'inka, s.f. « ochi de geam», « geam». polùdnovat', ipf. « a prinzi pe la ora 12». pon'imàt', ipf. 1)« a ìn{elege» ; 2)« a fti sà», « a pricepe la» : ja pon’imàju korin’lt' xudóbu « Mà pricep la hrànit vitele». 290 popuSóvn'ica, s.f. « porumbifte». por'éc'na. s.f. « nurcà». pos'id'élk'i (P, 222), s.f.« fezàtoare». pov'eVica, s.f. «volburà». pozavi'óra, adv. « alaltàieri». 295 pozié'it', pf. « a imprumuta». prosa, s.f. «mei» (vezi § 39). prùn'a, s.f. « prunà ». pùSka, s.f. « buricul degetului». puzdtaja, adj., vulgar « borfoasà», « insàrcinatà». 300 pùiilo, s.n. « momiie», « sperietoare de ciori». R ràjduyà (P, 217), s.f. « curcubeu ». ràkovka, s.f. « copità de cornutà ». ramat'izm, s.m. « reumatism». rampa, s.f. « barierà C.F.R.»; sin. (invechit) rofótka. 305 ranók, in expr. de tipul ot ranku do poludn'a « din zori fi pinà la amiazà». raz'd'evàt's'a (P, 241), ipf.« a se dezbràca». razdoróije, s.n. «ràspintie». r'ez'n'ik, s.m. « màcelar». rimar’, s.m. « curelar». 310 riiàk, s.m. 1)« om cu pàrul rofu» ; 2) pi. rizak'i« opintici». ródiSek, s.m. « bànuf de ou». rod'it'el'skaja, s.f. « Ziua-morjilor». Se fine de 3 ori pe an. rofàtka, s.f., vezi rampa, rónd'el', s.m. « cazan de tablà». 316 roptovój doi': s.m. « ploaie torrnt ialà ». rub'él' (P, 184), s.m. « drug de lemn care preseazà snopii sau paiele ca sà nu cada din carufà». rùbzak, s.m. «rucsac». rukav'ica (P, 240), s.f. « mànufà cu un deget»; cf. fi p'erl'àtka. rùi'ka (P, 165), s.f. « dirjalà». 320 r'ùxat', ipf. « a grohài». S sad (P, 266), s.m. « livadà». sai, s.m.« cocinà» dimin. saiók; sin. xl'ev, vezi. sbórn'ik (P, 239), s.m. Un fel de tichie bàtutà cu màrgele, pe care o poartà femeile pe cap ca podoabà la petreceri, la nun{i etc. sdor, s.m. « seu». 325 s'éika, s.f. « paie tocate» (furaj pentru vite). s'erb'it, ipf., 3 sg. « mà mànincà (pielea, o rana care se vindecà etc.)». s'er'edà, s.f. « miercuri». s'étka molodéj, s.f. « voal de mireasà». s'er'ebójka, s.f. « clopojei» (?).