SLAVA §1 BALTICA
285
ipotezei cu privire la unitatea lingvisticä balto-slavä l. Doi ani mai tirziu J. OtrQbski aduce argumente noi in favoarea unitàfii lingvistice balto-slave, folosind mai ales fapte fi fenomene de limbà care, dupä pärerea altor autori, ar infirma teza comunitari celor dona grupuri indo-europene 2. ln acelafi an insä (1954), lingvistul elvejian. A. Senn reia, intr-un nou artieoi 3, critica^formulata anterior impotriva adep|ilor unitàri lingvistice balto-slave.
     In 1955, P. Arumaa 4 fi M. Leumann 5 ifi expun punctul lor de vedere, determinaci fiind de artieolul lui A. Senn, cu care nu sint de acord.
     Ìn 1948 fi 1957, O. Szemerényi este pentru unitatea lingvisticä balto-slavä6. La fcl J. Kuryìow icz7. In 1957 insä, Z. Zinkevicius adoptä, in explicarea originii adjectivelor pronominale, teza lui A. Meillet, dupä care in istoria limbilor slave fi baltice am avea de-a face nu cu o epoeä de unitate, ci cu o evolujie paralelà fi autonoma 8.
     § 5. Explicabilä in cea mai mare parte prin insäfi natura fenomenului, aceastä varietate de concepii fi opozi{ii in pareri 9 caracterizeazä intreaga mifeare lingvisticä indo-europeanä intr-o problema afa de controversatä. §i nu e vorba miniai de ultimii ani, ci chiar de incepu-tul secolului 10.
      Dupä B. V. Hornung, problema vechilor rela(ii balto-slave trebuie rezolvatä fi prin folosirea maxima a datelor arheologiei, toponimiei, istoriei fi antropologiei. Primele incercäri in aceastä direc^e au fost intreprinse, incä in 1911 — 1912, de cätre J. M. Endzelin fi J. Rozwadowski.
     ìntr-un studiu, publicat in 1958, B. V. Hornung schifa procesul de formare al balto-slaveiT1. Procesul acesta de separare a comunitatii balto-slave a avut loc incet fi treptat, in conditiile interac^iunii cu alte grupuri de dialecte indo-europene. Lingvistul sovietic subliniazä din nou cä polemica anilor 1911 —1912 ne-a läsat un material foarte pre^ios fi extrem de bogat in ohserva(ii faptice, care n-au fost insä utilizate in intregime in discuoile ulterioare. Evoluta lingvisticii ne obligä ca in prezent sä studiem problema balto-slavä in legäturä cu cronologia expansiunii indo-europenilor in Europa Centrala fi Orientalä. Dupä pärerea lui B. V. Hornung, färimifarea unitä(ii lingvistice indo-europene a fost insojitä de diverse procese de integrare. Adeseori acestea din urmä chiar predominau, afa cä uneori diferen(ierea era consecinfa unor procese de unificare.
      Färä indoialä, asemenea fenomene s-au produs, cu particularitä^ile lor, fi in evoluta rapor-turilor dintre slavä fi balticä. Ceea ce este demn de re^inut la B. V. Hornung e faptul cä problema balto-slavä nu constituie o problema pur lingvisticä, ci lingvistico-arheologicä, conceptie impärtäfitä fi de al\i invàdati : VI. Gheorghiev, T. Lehr-Spia winski etc.
     Acceptind unele dintre ideile lui K. Bùga, B. V. Hornung Bussine (p. 57) cä, chiar daeä va fi existat cindva o unitate lingvisticä balto-slavä, ea s-a scindat nu in balticà fi slavä comunä, ci in protoslavo-prusianà fi protolelono-lituanà 12.
       I	Invito alla filologia baltica, in «Studi baltici», IX (1952), N.S., nr. 1, p. 1 — 11.
       *	CjiaenHO-öajimuücKoe H3biKoeoe eduuemeo, in«Boripocbi H3biK03HanHH », 1954, nr. 5, p. 27 — 42; nr. 6, p. 28 — 46.
       *	Die Beziehungen des Baltischen zum Slavischen und Germanischen, in « Kuhns Zeitschrift», Bd. 71, H. 3 — 4, 1954, p. 162 —188. Autorul reproduce aici ideile cuprinse in studiul mai vechi: On the degree of kinship betiveen Slavic and Baltic, in« Slavonic and East European Review», vol. XX (1941), p. 251 — 265.
       4 Die Verwandschaftsverhältnisse ztcischen Baltisch und Slavisch, in « Zeitschrift für slavische Philologie», Bd. XXIV (1955), nr. 1, p. 9-28.
       8 Baltisch und Slavisch, in « Corolla Linguistica. Festschrift F . Sommer», Wiesbaden, 1955, p. 154 — 162.
       *	Sur l'unité linguistique balto-slave, in« Études slaves et roumaines», I, fase. 2 — 3, p. 65 — 84 gi 159 — 172.
       7	0 jednosci jezykowej balto-slowianskiej, in « Biuletyn Polskiego Towarzystwa J^zykoznawczego», XVI, Wroclaw-Kraków, 1957, p. 71-113.
       8	Lietuvitf kalbos }vard^iuotiniif budvard^itf istorijos bruo^ai, Vilnius, 1957, p. 9 —11.
       *	in legäturä cu altele, vezi mai jos. Mentionäm aici doar atit : la un an dupä apari{ia celebrei cär|i a lui E. Fraenkel, Vaclav Polak emite pärerea, sustinutä §i de altii (de exemplu de Chr. S. Stang), cä unitatea limbilor balto-slave a fost de acelafi ordin ca uniunea lingvisticä balcanicä.
       10 in aceastä privin^ä se poate aminti polemica anilor 1911 — 1912, provocatä de cartea lui A. Meillet, Les dialectes indo-européens, Paris, 1908, polemicä la care au luat parte V. K. Porzezinski (1911), J. M. Endzelin (1911) fi J. Rozwadowski (1912). In legäturä cu discujiile, vezi B. V. Hornung, PÌ3 uemopuu usynenun 6anmuücKO-CAaemtCKux omuoiuenuu (Haynuan noAeMuna 1911—1912 22.), in «Volumul omagiai Endzelin», p. 109 — 132.
      II	K ducxyccuu o öaAtno-CAaexHCKOM H3biKoeoM u srnnuuecKOM edunemee, >n «Bonpocbi H3bii<03HaHHH », 1958, nr. 4, p. 57.
       18	Spre deosebire de K. BQga, G. Gerullis, J. M. Endzelin, A. Senn, E. Fraenkel, M. Gimbutas, S. B. Bernstein, V. M. Illici-Svitici, R. Nahtigal fi, recent, de P. Arumaa (vezi artieolul De l'unitc balto-slave, publicat de acesta in « Scando-Slavica», IX, 1963, p. 70 — 86), B. V. Hornung neagä, ca ?i V. Pisani, existen^a perioadei Urbaltisch. Cf. fi V. N. Topo r o v, K npoÖAeMe öaAmo-CAaeHHCKUX H3UKoeux omnoiueHuu, in «AKTyajibHbie npoöJieMbi cjiaBHHOBe/ieHHH», Moscova, 1961, care spune (p. 213) cä e greu de admis existenta unei limbi baltice comune, unice §i oinogene. Cf. insä I. Kazlauskas, care in artieolul intitulat K pa36umuK> oöuteöaAmuücKoü cucmeMhi iAacnux, in «Bonpocbi H3biKO-3H3HHH », 1962, nr. 4, p. 20 — 24, expune evoluta sistemului vocalic in baltica comunä din triunghiul:
u _	^ l
o	_ e
"I”
Cf. fi V. M a i i u l i s, 3aMeniKU no npyccKO.ny 60KaAU3My, in «Bonpocbi TeopHH h hctophh H3biKa», Leningrad, Edit. Università^«, 1963, p. 191 — 197.