GRAIUL RUS DE LA CLIMÄUTI
125
cu mirele» (instr.), iar pe de alta parte—na^maladijm kan'iI«pe un cal tìnar» (prepoz.). Fenomenul e bine cunoscut §i în graiurile ruse convergente 1.
     § 45. La cazurile genitiv, dativ, instrumental §i prepozitional singular feminin desinenza comunä este /-e//, iar nu /-oj/ (vezi §i § 9).
     § 46. Comparativul se exprima prin forme « sintetice » : toi byl slàphjvas « El era mai slab ca dumneata»; malótsi, ac:ä« mai tìnar ca tata» etc. Nu se cunoaçte comparativul « analitic » cu IbóVeje. . . é’em/, /m'én’eje. . . i’em/.
     Este cunoscut, de asemenea, §i comparativul format cu ajutorul adver-bului de origine româneascâ /ma//, de ex., dai druyiiiu, mai i'istuiu « Dä-mi alta, mai curata!»2.
     Superlativul relativ : nâsa Cb'rkui naistârsb « Biserica noasträ este cea mai veche», xto naislûpsyi« Care este cel mai slab?».
     Atrage atentia, prin frecventa sa, superlativul absolut al adjectivului §i adverbelor format eu ¡duze/ « foarte ». De ex.: duis baVÿôi boi « Foarte mare bätälie !» (Cuvîntul oé’en’ nu 1-am auzit nici mäcar o singurà data la Climäuti).
    § 47. Pronumele. La persoana a Ill-a plural pronumele personal are doua forme, care pot sä coexiste la unul §i acela§i vorbitor: /<m’£/ « ei», «eie» §i Ioni/ «ei», «eie».
     § 48. Folosite ca prepozitii, pronumele personale de persoana a Ill-a nu au, în acest grai, elcmentul n-. De ex. : uon pr'ixad'il k^jci « El venea pe la ea»; f itâiut pa^jim « Se cite§te dupä eie (dupä ni§te cärti)» etc.
    § 49. Interesant este pronumele demonstrativ « de apropiere» Ijétojj « acesta», care consta din elementul protetic j-, din particula deicticä -e-3, din pronumele demonstrativ to (< fa) §i din -j (< i < jb anaforic). Açadar, Ijétojl corespunde ca sens fi structura demonstrativului cu reduplieatie din limba literara §i din graiurile ruse convergente: 3mom 4.
     § 50. Pronumele demonstrativ «de depârtare» /tojj « acela» se declina astfel :
     m. sg. : N. /toj/, G. ¡tóvoj, D. /tômu/, A. /toj/ sau /tôvo/, I. /i’em/, P. /(na) t'em/ ;
      f. sg.: N. /tâjal, G., D., I., P. /tej/ (v. § 9), A. ¡tiîjuj ;
     n. sg. : N., A. /tôje/, iar în celelalte cazuri — ca /toj/;
      pl.: N. /t’e/i/, G. /t’e#/, D. ¡t'em/, A. /t'eji/ sau /t’ex/, I. /t’ém’i/, P. ¡(v) t'exf.
     § 51. Numeratele cardinale nu se declina. De ex., vorbind despre r'aptûx «torba pentru hrânit caii» (cf. Dal, IV, 565 xpeomÿe), subiectul A.A. pre-cizeaza : dVa^dvâjkan'à « Pentru doi cai ! » (cf. rus. lit. dnn deyx KOhteü) ; rabôthiut da^d'ê’s'it' fasou,«. Se lucreaza pînà la ora zece» etc.
     § 52. Accentui din ad'inâcat1 « unsprezece» se datoreaza, desigur, analogici eu celelalte numerale (pînà la 19), în care accentui cade pe -na-. Cf. §i ucr. oditHadifJtmb 5. (Acelaçi lucru — la Socolinti *).
      1	Vezi Observafii..., p. 121.
      2	Despre maj cu aceasta funcfie vezi Observafii. .p. 121 — 122.
      3	Vezi N. M. ^ a n ski $.a., lucr. cit., p. 388 ;V. I. Borkovski, P. S. Kuznecov, Hcmopimecxan zpaMMamuKa pyccxoeo H3biKa, Moscova, 1963, p. 223.
      4	Gramaticile istorice recente ale limbii ruse nu mentioneaza prezen(a in graiurile conver-gente a unui asemenea demonstrativ. Vezi P. I. C e r n i h, HcmopuuecKari epaMMamuxa pyccKoeo H3uxa, ed. a Il-a, Moscova, 1954, p. 211; V. I. Borkovski, P. S. Kuznecov, lucr. cit., p. 223; V. V. Ivanov, HcmopunecKaH zpaM/tamma pyccxoio H3bixa, Moscova,
1964, p. 329-335.
      6 I. M. Kiricenko, Op<f>02pcuf)iHHUu cjioshuk dAH iukoau, ed. a V-a, Kiev, 1954, p. 141.
      6	E. V r a b i e, Observafii..., p. 124.