EMINESCU IN LIMBA BULGARA
213
fotografiile lui Eminescu §i Edgar Poé, pe care ii socotea ca pe unii din « cei mai adinci ginditori in domeniul poeziei»1.
     Una din poeziile lui Eminescu care s-a bucurat de multe traduceri in bulgá-re§te a fost ímpárat §i proletar. Dupá traducerea in prozá, semnatá de cunoscutul fruntas socialist Kr. Rakovski2, au urmat traducerile lui Hr. Kapitanov, Boris Kolev, Iordan Stratiev, Ivan Radoev si Pirin Boiagiev, a§a cum se va vedea mai jos.
     In anii de frámintári ai rázboaielor balcanice §i ai primului rázboi mondial nu gásim, fire§te, nici un fel de traducen din románente. Ele reapar mai tirziu, fund datorite acelor poeti bulgari care cuno§teau limba romana.
     In 1923 o revistá literará din Bazargic (azi Tolbuhin) publica o bro§ura de citeva pagini intitulatá Album liric, semnatá de poetul dobrogean Hristo A b a d o n. Aláturi de poeziile autorului, gásim $i trei incercári de traducen din poezia románeascá: De ce nu vii? de M. Eminescu, o romantá a lui Victor Eftimiu §i sonetul lui Panait Cerna Dupá furtuná. Sint traducen fácute cuvint cu cuvint, fárá ritm §i rimá, fárá nici o indicatie asupra metrului original, dar ele aratá cá tálmácirea poeziei románe§ti reintrase ín preocupárile poetilor bulgari 3.
    Cu trei ani mai inainte apáruse a doua traducere din proza lui Eminescu (dupá Sármanul Dionis (fragment) publicat in 1905 in BtJirapcKa C6npKa). ín 1920 revista bulgará «ct>HJmrpaH» (nr. 3, p. 28) publica nuvela La aniver-sará (Ha UMen den)*, care apare apoi §i in ziarul «¿CencKO Orjie^ajio» (anuí III, 1925, nr. 148, p. 3). íntre timp, ea cunoscuse o traducere corectá §i cursivá datoritá lui Hr. Kapitanov, care o publicá in revista «Pa3BHrop» (Sofia, 1923). Bun cunoscátor al limbii románe, mai tirziu student al Universi-tátii din Bucure§ti §i autor al unor lucrári istorice, Kapitanov a dat in perioada dintre cele douá rázboaie mondiale mai multe traduceri din poeziile lui Eminescu. Astfel, in acela§i an, 1923, impresionat de puterea poeziei eminesciene, Kapitanov traduce in prozá, corect, in revista «Oaneji» (nr. 1, p. 15), din Bazargic, strofele 29—32 din Impárat §i proletar.
    La Constanta apárea ín aceastá vreme revista «npocBeTHTejiHO Exo», condusá de Dr. V. Petrov. Sub semnátura sa apare, in traducere bulgará, articolul lui Vlahutá, M. Eminescu. Poezii postume (M. EMUiiecKy. nocMbpmmtme My cmuxomeopenuH)5. Acela§i Petrov publicá apoi ín revista dobrogeaná «OaneJi» un fragment din Sármanul Dionis 6. Traducerea lui Petrov, in ciuda citorva inadvertente, este reu§itá.
     ín revista «nojie» au apárut in 1927 o serie de noi traduceri din Eminescu. Astfel, Hr. Kapitanov publicá poezia Si dacá ramuri (KnoHeTe noqyKBaT)7. Ea s-a retipárit apoi in revista «Cpe6pHCTHÍi 6pnr», versiunea bulgará a revistei
      1	Cf. Al. I o r d a n, op. cit., p. 1133. Revista «JlHTepaTypcH rjiac» il considera pe Eminescu «cel mai reprezentativ geniu al popoarelor balcanice». Vezi C. Grifan fi D. C o p i 1 i n, Eminescu in conytiinta lumii, in «Tribuna» din 11 iunie 1964.
      2	Ibidem, p. 1134.
      3	Nici incercárile de mai tirziu ale lui Abadon nu au dat rezultate mai bune. De exemplu, traducerea poeziei La steaua, in «B i>3pa>K;(aHe», Sofía, 1930.
      4	Traducerea este semnatá de Jiva Peeva.
      4	Publicat in« Semánátorul» (1902). Revista bulgará 1-a tipárit in nr. 2. 1923, p. 34—35. Cf. Al. I o r d a n, op. cit., p. 1135.
      6	«Oaneji», 1928, nr. 5-—6, p. 78—81 §i nr. 7, p. 108.
      7	«Ilojie», 1927, nr. 2 p. 21.