ÎNCERCÀRI DE UNIFICARE A TERMINOLOGIEI LINGVISTICE SLAVE
A IV-a consfâtuire a Coniisiei terminologice internationale de pe lingà C.I.S. (Ljubljana, 25 — 30 mai 1964)
      in domeniul oricàrei ftiinte — deci fi in lingvistica — un factor de primà importanza care contribuie la inlesnirea comunicàrii, atit prin viu grai cit fi in scris, intre exponen(ii unor limbi diferite (fi cu atit mai mult inrudite) este omogenitatea formala fi semantica a terminologici ftiinfifice. Aceasta intrucit, dupà cum se ftie, termenii de specialitate sint, sub raportul cantitàtii de informafie pe care o exprimà, elemente de baza ale limbajului ftiinfific 1.
     Faptul cà limbile romanice folosesc acelafi termen, cu diferente formale neglijabile de la o limba la alta, pentru exprimarea, de exemplu, a infelesului de« relatare a unui fapt » (comp. fr. narration, ital. narrazione, span, narración, rom. narafiune etc.) constituie, din punct de vedere practic, un avantaj evident pe care idiomurile slave, in virtutea unor condi(ii specifice, nu-1 posedà (comp. ceh. vypràvèni, slovac. rozpróvanie, poi. opoutiadanie, sorab. pouidanje, rus. nose-cmeoeaHUe, ucr. pomoeiòb, onoeidamtH, bielorus. anaenòanne, scr. npuuan.e, sloven, pripoved, maced. pacKaoKyeaìbe etc).
      Pentru a ne da seama fi mai bine de caracterul eterogen al terminologiei lingvistice slave, vom aminti cà, abituri de termeni proveni(i din imprumut direct, se intilnesc deseori termeni calcinati (comp. ceh. ortografie/pravopis «ortografie», rus. optpoipafnmlnpaeomicaHUe «id.»); alàturi de termeni lingvistici de circulate internationals, figureazà echivalente proprii din vocabularul limbii comune (de ex., rus. aKycmuuecKuù'c.tyxoeoù «acustic»); alàturi de termeni cu formà interna analizabilà. ne intimpinà cuvinte al càror sens este nemotivat (comp. rus. uepedoeaHUe 3eyKoe « alternanza foneticà», npuuactnue «participiu»), Dacà adàugàm la aceasta faptul cà, paralel cu termenii de uz generai, existà unele sinonime sau termeni mai noi, pufi in circuiate, mai ales in ubimele decenii, de diferiti slavifti (de ex., de Fr. Tràvnióek sau Boh. Havrànek in lingvistica cehà, de V. V. Vinogradov sau L. A. Bulahovski in lingvistica rusà etc.), fàrà a mai vorbi de nomenclatura neologicà a ultiinelor teorii, metode fi fcoli lingvistice, devine evidentà necesitatea reglementàrii fi unificàrii terminologiei lingvistice slave, in intregul ei.
      Problema a fost ridicatà pentru prima datà, cu autoritate fi competentà, in 1958 (incercàri, izolate, de standardizare s-au fàcut insà fi mai inainte *), cu prilejul celui de al IV-lea Congres international de slavistica, ciud a fost constituit in acest scop un organism special, Comisia terminologica internationalà (C.T.I.) de pe lingà Comitetul International al Slaviftilor. Comisia, formata din reprezentanti ai tuturor tàrilor slave fi slavifti din alte tari, fi-a propus, in domeniul limbii, sà contribuie la reglementarea fi eventual unificarea treptatà a terminologici lingvis-tice folosite de cele 11 limbi slave vii (ceha. slovaca, polona, soraba, rusa, ucraiueana, bielorusa, sirbocroata, slovena, macedoneana fi bulgara).
     1 Vezi P. I v i K npoÔMMe AumsiicmuHecKoü mepmoiOAOiuu u ycAornux o6o3hoh€huù t c.uuhhckux ajukox, în «Boiipocbi H3biK03HaHHH », 1963, nr. 1, p. 24.
       *	V., de ex.. Projet de terminologie fonologique standardisée, în« Travaux du Cercle Linguistique de Prague», 4, 1931. La reglementarea terminologiei lingvistice au contribuit, în Cehoslovacia, çi unele lucrâri iexicografice mai noi: J. V a c h e k. Dictionnaire de linguistique de l’École de Prague, Utrecht — Anvers, 1960; O. M a n, L. K o v a 1, Rusko-éeskÿ slovnik lingvistické terminologie, Praga, 1960 ç.a.