AÍ?EZAR1JA CEHILOR IN BANATUL DE SUD
141
legii. De altfel, Nicolae Pop afirma cà « intre primii asiinilati la germanism au fost colonista din Lorena si eei din Boemia » 1
    Urmàrind istoria Banatului, se poate vedea eà in colonizárile secolului al XYIII-lea, in afara coloni§tilor germani, care au venit in numàr mare, cei-lalti colonisti de altá origine, printre care si cehii, au venit in numàr relativ mie, in mod ràzlet. Singurele localitàti, pentru secolul al XVIII-lea, in care este consemnatà prezenta coloni^tilor cehi sint: Moldova Nouà, in anuí 1778 2, §i Or§ova, in anuí 1791 3.
     Nu este exclus ca pe lingà aceste douà localitàti, Moldova Nouà §i Or§ova, sà mai fi existat colonisti cehi in mod ràzlet §i in alte localitàti. Ne referim in primul rind la acele localitàti in Care (intre anii 1723—1795), alàturi de germani §i maghiari, au fost inregistrati slovaci 4, cu care cehii au fost adesea confondati. ìntr-adevàr, astfel de erori s-au produs §i mai tirziu, probabil §i din necunoa^terea limbilor cehà §i slovacà de càtre cei ce ìntoemeau statisticile.
     Cu toate acestea, coloniìjtii cehi veniti in Banat in secolul al XVIII-lea nu au reprezentat o masà compaetà §i in nici un caz nu au intemeiat a^ezàrile cehe actúale: Sf. Elena, Girnic, Ravensca, Bigàr §i gumita.
     ìntemeierea acestor colonii este de datà mai tirzie, incepind cu cel de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea 5.
     Dacà intr-adevàr cehii din satele bànàtene actúale ar fi fost colonizati in perioada la care se referà Uie Ghenadie, numele a§ezàrilor intemeiate de ei ar fi apàrut pe hàrtile lui Francisc Griselini si Nicolae Pop. Prima hartà a fost intoemità in anul 1780, ca anexà a lucràrii Istoria Banatului Timi$an 6, in care autorul ei face o descriere minutioasà a intregii regiuni dunàrene §i consemneazà toate comunele existente pinà la data respectivà. Lucrarea lui Francisc Griselini era, de fapt, un raport asupra situatiei Banatului, alcàtuit la cererea impàra-tului Franz Iosef.
     Nici in cea de-a doua hartà, care indicà colonizárile in Banat intre anii 1718—1792, intoemità de càtre Nicolae Pop7, nu se mentioneazà nici unul din satele amintite mai sus.
     1	Ibidem, p. 4.
     2	Vezi tabloul colonizàrilor stràine in Banat in secolul al XVIII-lea-al XIX-lea din anul 1846, dupà K. von Czoring §i A. Bodor, publicat de S t. M a n c i u 1 e a in Banatul de altà-(lata, in Studii istorice, voi. I., Publica^iile Institutului Social Banat-Cri§ana, Timi^oara, 1944.
     3	Vezi lista colonizàrilor din Banat, datà de N. Pop, dupà acela§i recensàmint al lui K. von Czoring, in Populatia Banatului in timpul lui Iosif al II-lea, in « Lucràrile Insti-tutului de geografie al Univ. din Cluj», Timi^oara, 1942, voi. VII, p. 393.
     4	Vezi, de exemplu, Tabelul Comandamentului Militar General Slavon din Peterwardein asupra situatiei popula\iei districtului comandamentului militar dupà na\ionalitate, publicat de Grigore Popiti in « Date §i documente bànàtene», Timi§oara, 1939, p. 134, din care reiese cà in Banat existau numai slovaci, nu si cehi. La« observajii» se aratà insà cà datele sint primite in luna aprilie 1871 de la comunitàrie militare §i cà nu sint exacte ; St. M a n c i u 1 e a, in Elemente etnice stràine a§ezate in Banat intre anii 1000 —1870, Extras din Revista Inst. Social Banat-Cri§ana, Bui. istorie, anul XI, p. 381, 1944, spune : « Slovacii formeazà in regiunea muntoasà a Banatulu un grup de 7 sate a§ezate la sud-vestul jude^ului Cara§. Eie sint Gernic, Sf. Elena, Rovensca, Biger, Ogradena Nouà, §umi|a §i Jevental».
     5	Cf. R. U r b a n, Cehoslovaci v Rumunsku, Praga, 1930.
6	Cf. edijia din anul 1926, Bucure§ti, traducerea din limba germanà de N. B o 1 o c a n.
     7	N. Pop, Harta a Il-a, Colonizàrile din Banat intre anii 1718 —1792, ca anexà la lucrarea sa Populatia Banatului in a doua jumàtate a secolului al XVIII-lea, Extras din revista« Timo-cul», caietul I, Bucure§ti, 1943.