fluierä, Mac. fluiarä ; Candrca 501: Tr. Carp ; DA II, 143: pe linia Räfinari-Lupfa-Bistra ; vezi fi cintecul populär « Zi-i bädit’ eu fluiera»), räspindit la popoarele slave de nord de cätre pastorii romàni (in polonä, din sec. XVIII). Ar mai putea cxista fi altä posibilitate fi anume ca metateza sä se fi petrecut pe teren slav din rom. fluiera > *fuliera > *fuliara (Slaw'ski noteazä formele dialectale fulara si fujera, in Podhale, dupä I,. Malinowski ; v. fi SW I, 780 ; Karlowicz II, 33 noteazä fularka), apoi l cade fi rämine j : fujara. Apoi cuvintul a fost repede sufixat, date fiind fi dimensiunile obiectului, cu suf. diminutival -ka (fujarka), forma fujara cäpätind noul sens depreciativ, cu referire la un 'om nepriceput, lipsit de energie’ *.
    g aw r a < rum. gaura > (II, 1063) 'culcusul de iarnä al ursului, birlogul ursului’. Exemple din Winccnty Pol (1807—1872): «Gaivr$ swe^ niedzwiedz opuszcza wczesnie. . .» fi A. Fiedler (n. 1894) :« Niedzwiedz. . : cliowa si^ w gawrze i zapada w zimowy sen». Atestat prima data de SW I, 810 unde gäsim alt exemplu din W. Pol, cu acelafi sens. ln polonä existä fi cuvintul gara, cu sensul de 'gaurä in lemn, in butoi: deschizäturä in general’, pe care Brückner (134) il socotea de origine germana ( < Gehre ’linie oblicä’, lucru nu prea posibil din punct de vedere fonetic, pentru cä Gehre ar fi trebuit sä dea *giara, giera) ; mai aproape de adevär sind Linde (II, 22), care il deduce din rom. gaurä, fi SW I, 802 (din rom. prin ucr.) ; v. fi Karlowicz II 54 fi 60. La Slawski nu gäsim nici unul din aceste douä cuvinte. Nu apare nici in SStp. Gawra existä fi in ucraineanä (din rom.), cu acelafi sens (cf. Hrincenko I, 263). Este un imprumut mai vechi, datä fiind prezenta lui -w- ca in arom. gavra (Lukasik 212), alb. gavra, gavre (Tiktin II, 666). Transmiterea termenului in aceastä formä fi cu acest sens s-ar putea datora fi elementului aromän, ftiindu-se cä printre romänii din Galitia se gäseau fi aromàni, mai ales printre negustori (tatäl mitropolitului Dosoftei era fi el aromän). Pronuntarea semiconsonanticä a lui u, specificä foncticii ucrainene, nu a fäcut decit sä contribuie la mentinerea acestui termen vechi, aromän, in ucraineanä, in forma gavra, care a intrat fi in polonä. In rom. gaurä provine din lat. *cavula, caula (Candrea 531; DA II, 238; DLRM 328). Despre au > av in aromänä vezi Th. Capidan, Aromänii $i dialectul aromän, Bue., 1932, p. 288, care atestä fi toponimicul Gavra Ursului ( !); despre muntele Gävuri fi fonetismul lui gavura in ucraineanä vezi Ovid Densusianu, Graiul din Tara Ha(egului, Bucurefti, 1915, p. 67; N. Dräganu, Romänii in sec. IX—XIV pe baza toponimiei §i onomasticii, Bucurefti, 1933, p. 207—208. Vezi recent Tache Papahagi, Dictionarul dialectului aromän, Bucurefti,
1963,	s.v. gavrä.
      1 Sensul depreciativ al lui fujara s-a mai putut dezvolta, credem, §i datoritä faptului cä acest cuvìnt a fost asociat cu alte cuvinte poloneze, care prezintä sufixele -ara, -ala, -ala, sufixe cu ajutorul cärora se formeazä in polonä cuvinte eu sens peiorativ, depreciativ (guzdrala, niezdara, mqdrala, jqkala), V. pentru aceasta W. Doroszewski, Monografie slotvotivórcze (forinacje z sufiksem —1), in« Prace filologiczne», XIV, 1929, p. 63 çi 73. Tot St. Wçdkiewicz («Mitteilungen», 273) nota çi alte evolu(ii semantice asemänätoare: in rusä bandura 'instrument muzical popular’ dar >i 'bufon, paia^ä’ (germ. Narr) ; in ucr. laicuta 'läutä’, dar si 'nätäräu’ (germ. Dummkopf). Mai notäm in limba polonä douä cazuri: cymbal (in SD: < lat. cymbalum, I. 1072) tambal (v> lukasik 353) dar çi 'nätäräu. neghiob’, ca in cunoscutul joc de cuvinte «Bylbym cymbal gdybym bal siç» ?i klarnet (in SD. < ital. clarinetto, III, 701), 'clarinet’, dar çi nepriceput, om moale, de nimic’ (niedolçga, fujara). O asemenea evolutie semantica era de açteptat, tinind seama cä in trecut iïumeroçi vagabonzi, cerçetori, declasa^i isi cistigau existenta mergind prin sate si pe la iarmaroace si cintînd dintr-un instrument rudimentär: fluier, cobzä, bandura, scripcä etc.