ETIMOLOGII ROMÀNE$TI IN « DICTIONARUL LIMBII POLONE »
71
Karol Estreicher publica articolul Rumunowie i ksiqstiva naddunajskie (Romànii principatele de la Dunàre), menit sa atraga atentia asupra grama-ticii lui A. Tr. Laurian, apärutä la Bucurefti in 1846; ìntre altele, autorul ilustreazä schimbärile succesive petrecute in limba romàna pina in sec. al XVI-lea prin patru texte, din dfierite epoci, ale aceleiasi rugäciuni: « Tatäl nostru».
—	In sfirfit, in 1859 apare in analele unni gimnaziu provincial, la Ostrów x,
o	intreagä disertatie intitulatä Einfluss des Slavischen auj das Wallachische, scrisä de un profesor al liceului, pe nume Stephan 2. in introducere (« Einleitung», p. 3—5) autorul incepe prin a cita pe Fr. Diez fi M. Rapp 2; apoi compara influenta slava in romana cu cea germana in limbile romanice fi este de parere cä alte influente, ca cea albanezä sau greacä, nu au fost niciodatä mai mari ca influenta araba asupra spaniolei. « Influenta slava asupra limbii valahe
—	se arata in continuare — nu s-a limitat la simpla imprumutare fi folosire in masà a termenilor slavi; ea se extinde in intregime asupra foneticii fi asupra intregii structuri gramaticale » 3. ìn incheiere, vorbind despre dialectele macedo-romàne, vorbite dincolo de Dunäre, Stephan arata cä eie nu se ridica la nivelul limbii scrise (literare) fi cä deci nu va putea tine seama de eie in luerarea sa. Lucrarea contine 3 parti fi anume: 1. Einfluss des Slavischen auj das wallachische Lautsystem (p. 5—13). 2. Einfluss des Slavischen auj das wallachische Nomen (p. 13—26) fi 3. Einfluss des Slavischen auj das wallachische Verbum (p. 26-32).
Prezentarea materialului dovedefte bogata informatie a autorului, ufu-rinta cu care opereazä cu datele lingvistice fi, ceea ce e mai important, justetea
     1	Avem toate motivele sä credem cä e vorba de oräfelul Ostrów Wielkopolski, din voievodatul Poznan.
     2	Lucrarea nu este cunoscutä, in continui, la noi. L. S a i n e a n u (Istoria filologici romàne, ed. 2, Bucurefti, 1895, p. 245, nota 1) este primul care o citeazä, arätind numai cä ea concine o lista de cuvinte de origine slavä in limba romänä. Cä nu a cunoscut-o o dovedefte fie fi simplul fapt cä ìi dà titlul modificat («. .. dem Wallachischen» fi nu «. . . das Wallachische», ca in realitate). Recent lucrarea a fost readusä in actualitate de Gh. Mihäilä (Locul lui Franz Miklosich in studieren elementelor slave din limba romana, in Rsl, VI, 1962, p. 211), care o citeazä dupä L. Säineanu. Izvoarele polone fGoldman, op. cit., L u k a s i k, op. cit.,) dau infarinai li foarte sumare asupra ei. Dàm in continuare datele bibliografice complete (dupä pagina de titlu): Vierzehnter Jahresbericht des Königlichen Katholischen Gymnasiums zu Ostrowo wo mit zu der am 23. und 24. August 1859. slattsindenden öffentlichen Prüfung und Schlussfeierlichkeit ergebenst einladet Dr. Robert Enger, Direktor. Czternaste Sprawozdanie Króleivskiego Katolickiego Gimnazjum iv Ostrowie, którem na popis publiczny uczniów majqcy si$ obdyé dnia 23. i 24. sierpnia 1859 r. najuprzejmiej zaprasza Dr. Robert Enger, Direktor. 1. Einfluss des Slavischen auf das Wallachische vom Oberlehrer Stephan 2. Schulnachrichten vom Director. Druck von Theodor Hoffmann in Ostrowo. Pe exemplarul cercetat de noi la Biblioteca Jagiellonä din Cracovia, dupä titlu, existà autografili « Dr. Pavlicki». Lucrarea in cauzà se gäsefte la p. 3 — 32 si a fost citità de autor in fat a elevilor gimnaziului regal-catolic din Ostrowo (denumirea germanä a orasului Ostrów) la 23 august 1859; in brosarä se mai gäsefte
o	dare de seamà a directorului gimnaziului (p. 33—42) fi, la sfirfit (p. 43), un « tabel al pro-fesorilor» (Lehrertabelle, Wykaz nauczycieli ogólny) din care afläm unele date in plus despre autor. El figureazä ca al 4-lea din cei 17 profesori, tot cu un singur nume — Stephan —, cu gradui de « Oberlehrer, Ord. in II» si in anul scoiar respectiv avea 7 ore de latinà, 6 de greacä fi 2 de francezä la clasa a Il-a ?i 3 ore de germanä la clasa a Ill-a. Din aceste date, cit fi din examinarea disertatici, care vädeste o bogatà informale fi deplinà cunoaftere a subiec-tului, se poate admite cä Stephan nu era un simplu profesor de gimnaziu ci un adevärat filolog poliglot. Ìn ce priveste numele, el a rämas incomplet pinä astäzi. Adäugäm cä in fifa lucrärii, in catalogul Bibliotecii Jagiellone, o altä minä a adäugat cu cernealä:« (Heinrich?)», ca pronume.
     3	Este vorba de Moritz Rapp (lingvist din fcoala naturalistä a lui A. Schleicher) — autor al Fiziologiei limbii (1840) fi al Gramaticii comparate, ca $tiin(ä naturala (1852).
  4	Concluzie care, in lumina cercetärilor ulterioare, este färä indoialä exageratä.