200	tr. ionescu-ni§cov
chiar in timpul studiilor universitäre, tinärul Hasdeu nu se multume§te numai sä aprofundeze opera acestuia, ci lucreazä in acela^i timp §i la o monografie, care sä cuprindä intregul sistem de gindire a lui Skovoroda.
    Dorinta de celcbritate, care 1-a chinuit foarte de timpuriu pe Hasdeu, 1-a indemnat sä gräbeascä publicarea acestui studiu. Lucrarea se intituleazä: Grigorie Varsava Skovoroda, studiu critic }i istorie §i a väzut lumina tiparului in acela§i an cu cele trei cintece de care ne-am ocupat mai sus (1835) i.
    Autorul ne infbrmeazä cä e vorba de un extras dupä un manuscris cu titlul urmätor: Gregor Skovoroda's Lebenswandel und Wirkungskreis oder historisch
—	kritische Würdigung seiner Schriften, ales Beitrag zu einer Geschichte der sla-vischen Volksweisheit, in Briefen an Joh. Görres, Professor an der Universität zu München 2.
    Lucrarea e aleätuitä din 11 capitole, ierarhizate dupä cum urmeazä:
             I—III, Privire fundamentalä asupra lui Skovoroda:
              1.	Lärnuriri care izvoräsc din conccpfia lui proprie.
             2.	Consideraci asupra societàri contemporane.
             3.	Argumente izvorite din spiritul fi natura operei sale.
             IV—V, Consideraci asupra viefii lui Skovoroda :
              1.	In viaja particulars.
             2.	Ca dascäl al poporului.
             VI—IX, Considerafii asupra doctrinei lui Skovoroda:
              1.	Ca teolog.
               2.	Ca filozof.
               3.	Ca istorie.
             4.	Ca poet.
     1	«TeJiecKon» Moscova, 1835, nr. 5 — 6, p. 3—42 fi 151 —178.
     2	Foarte probabil cà titlul acesta, in limba germana, a indemnat pe unii sä afirme cä Al. Hasdeu fi-a dat doctoratul la München, cu lucrarea despre Skovoroda. O astfel de afirinajie mi se pare nefundatä, fiindcä personal n-am intilnit nicàieri consemnat acest fapt. Nici chiar Hasdeu, cäruia ii pläcea sä depäfeascä anumite realitàji, n-a dat nici o informa{ie despre stu-diile sale universitäre. Se prea poate ca Hasdeu sä fi audiat cursurile Universitari din München, insä nu avem un text care sä sprijine aceastä afirmajie. Ceva mai mult, (iiiiiid seama de anumite inclinäri ale lui Hasdeu, sintern indreptäjiji sä ne intrebäm daeä a existat intr-adevär un astfel de manuscris. Mirturia lui Hasdeu poate fi pusä la ìndoialà fi nu constituie pentru noi o certi-tudine. (Vezi E. C. G r i g o r a f, Alex. Hasdeu slavist, in « Adevärul» (Bucurefti), 4 noiem-brie 1936 ; idem, B. P. Häfdeu in « Credine a » (Bucurefti), 18 februarie 1937, fi N. B a g d a z a r, Istoria filozofiei romànefti, Bucurefti, 1940, p. 319.) Pinä la noi probe, un singur lucru e sigur, cä Al. Hasdeu a studiat la Universitatea din Harkov, insä cind fi cum fi-a terminai studiile universitäre nu ftim precis. Dupä Bagdazar, Hasdeu fi-ar fi terminai studiile universitäre in 1833. La Ilarkov a urmat cursurile Facilitaci de drept fi a audiat de asemenea fi cursurile altor facilitati, in timpul studiilor. Hasdeu a fost premiai de douä ori: o datä de Facultatea de litere fi altä datä de Facultatea de fizicä fi matematica. Puterea de muncä fi erudita tinàrului student intrec mäsura oricärei afteptäri. Bagalej ne informeazä cä Hasdeu a scris, mai intii. douä lucräri asupra unor teme stabilite de Facultatea de litere, fi anume Despre Räzboiul de 30 de ani, fi care, nefiind depuse in terinen, n-au fost priinite la concurs. Pe lingä acestea, Hasdeu a mai terminat « in vederea dizertajiei pentru examenul de candidai, nu una, dupä cum s-ar crede, ci 5 lucräri, apar(inind la cinci facilitaci deosebite : teologica, drept, politicä, filozoficà fi istoricä, in limba latinä» (D. Bagalej, Onumb uctiiopiu XapbKoeCKaio ynueepeumetna, vol. II, p. 873—874). «Tot in timpul studiilor — adaugä Bagalej— Hasdeu a scris versuri in limba moldo-veneascä, dupä incheierea päcii cu turcii, pe care le-a trimis direct cneazului Liven, ministrul instructiunii publice intre 1828 fi 1833 (vezi OuifUKAoneduHecKUÙ c.tosapb, t. XVII, St. Peterburg, 1895, p. 646). E impresimiantä aceastä activitate. Bagalej mai consemneazä un episod, care dezväluie greutajile materiale ale tinàrului student. Pentru a fi primit in rindurile bursierilor de stat, tatäl lui Hasdeu adreseazä o scrisoare curatorului Università^, A. A. Perovskij, in care « prezintà date curioase despre sirguinja fiului säu». E drept cä epistola e aleätuitä intr-un stil de exageratä plecäciune fi umilili Ja.