MIKLOSICH, ODOBESCU, IIASDEU $1 I. BOGDAN
239
      Imi face, Domnule, o adeväratä pläcere sä vä comunic aceastä hotärire fi vä rog in acelafi timp sä binevoi{i a primi asigurarea inaltei mele considera{iuni.
     Prefedinte
               Ion Ghica
Secretar General Hasdeu
     Domnului Fr. Miklosich.
     lata acum fi scrisoarea de mul{umire pe care a trimis-o Fr. Miklosich la 17 mai (stil nou) 1880 1 :
     Reg. 7 mai 1880
     No. 828
               Hochgeehrter Herr !
     Eben erhalte ich das Diplom der Academia Romana als Ehrenmitglied.
     Wollen Sie gütigst dem Herrn Praesidenten und den Mitgliedern der Academie für diese hohe Auszeichnung meinen verbindlichsten Dank ausdrücken.
     Genehmigen Sie, Hochgeehrter Herr, die Versicherung meiner besonderen Hochachtung und Dankbarkeit.
     Wien 17. Mai 1880.
Fr. Miklosich
     Traducerea:
               Mult stimate Domnule !
     Tocmai acum am primit Diploma de membru de onoare al Academiei Romane.
     Binevoifi, vä rog, a transmite Domnului Prefedinte fi membrilor Academiei mulfumirile mele cälduroase pentru aceastä inaltä distillerie.
     Primi^i, vä rog mult stimate Domnule, asigurarea profundului meu respect fi multumirile
mele.
     Viena, 17 mai 1880.
Fr. Miklosich
*
     La ctyiva ani dupä aceastä alegere, prin 1887—1888, pe cind avea virsta inaintatä de 75 de ani, Fr. Miklosich a fost vizitat la Viena de tinärul, pe atunci, Ioan Bogdan, care i-a inchinat in 1889 rinduri de o rarä cäldurä fi apreciere obiectivä. Räminind impresionat de interesul pe care Miklosich il manifesta fafä de poporul fi limba romänä, fajä de filologia romäneascä, ale cärei succese le inregistra cu satisfac(ie, Ioan Bogdan prezintä cititorilor romàni via{a fi operele marelui slavist, insistimi in special asupra celor care se referä direct la limba romänä. Subliniind probitatea ftiinfificä fi modestia savantului aproape octogenar, Ioan Bogdan serie: „Miklosich a dat totdeauna dreptate predeceBorilor säi, fi niciodatä n-a cautat sä-fi märeascä meritele sale personale. Cind am avut ocazie a-i vorbi odatä de ineritele sale pentru studiul limbii noastre, cu obicinuita-i modestie mi-a räspuns:«am fäcut ce am putut fi cu materialul ce 1-am avut la indeminä ; mä bucur cä D-voasträ a|i inceput a face mai mult decit mine ; aceasta e singura muljumire a mea: a vedea cä al^ii completeazä fi indreaptä lucrärile mele». Am reprodus aceste cuvinte ale lui Miklosich — adaugä Ioan Bogdan —, cäci eie aratä cu cit interes fi cu cita simpatie acest invä{at s-a ocupat de limba noasträ; aceasta ne indeamnä a aprecia fi noi cu aceeafi simpatie lucrärile sale” 2.
★
     Documentele fi informatile pe care le-am reprodus mai sus reprezintä, afadar, citeva momente din istoria rela^iilor internationale ale ftiin^ei romänefti, o dovadä a sprijinului dezinteresat pe care filologii romàni 1-au dat pentru progresul studiilor de slavistica. Eie ne procurä satisfaccia de a avea in fa{ä douä texte inedite ale marelui slavist Fr. Miklosich — primele descoperite in Romània — fi altul al distinsului scriitor fi invä(at romän Alexandru Odobescu, care, printre numeroasele domenii pe care le-a ilustrat in mod strälucit, a acordat
o	ateri(ie deosebitä fi cercetärilor de slavisticä. In acelafi timp, avem in fa^ä documente noi privind aprecierea inaltä de care s-au bucurat in Jara noasträ reprezentan^ii de seamä ai slavis-ticii internationale, aläturi de alfi savanti, care au fost alefi membri de onoare ai Academiei Romane.
      1 Scrisoarea a fost comunicata in ^edin(a din 9 mai a Academiei Romàne de càtre precedimele ei, I. Ghica(A. A.R. Seria II, tom. Ili, secf. I. Partea adm. fi dezb., Bucuresti, 1882, p. 3), §i se pàstreazà in Dosar Al, 1879, II, voi. XI-XII, fila 170 (nr. vechi).
      *	I. B o g d a n, art. cit.t p. 112 — 113.