INTERPRETAREA FORMULE! SLAVE MrtPK
306
Afarà de cruce, care pare sà fie aici considerata cu puteri Delimitate, fiecare din celelalte sentile apàrà, potrivit supersti^iei, de o anumità primejdie sau boalá. Textele de pe verso ale perga-mentului sint un amestec bizar de texte religioase cu funcfie magica fi de texte apocrife, íntre eie nu lipsesc ci|iva psalmi, intra^i in uzul magici prin càrji de practicà evrciascà (SimmuS lehillim fi Sepher Hakkolot) 1 fi, in secolul al XIII-lea, prin « ensalmiftii spa-nioli» 2 (ensalmistae < ensalmar > inpsalmare). Nu lipsefte ilici celebra scrisoare a lui Iisus càtre Agvar.
      ín ce privefte crucea, desenul e fàcut cu culoare verde. Din toatà figura numai crucca este imbracata intr-un chenar simplu de culoarea aurului, simbolizind probabil lumina divinà. Tot de culoarea aurului sint fi cruciulijele care incadreazà ini{ialele de la baza crucii (+ C -f- R + M +).
     Deasupra crucii se vede formula obijnuità INRI. ín loe de NIKA, ínsá, avem AGLA, o prescurtare in iniziale a cabalei evreiefti « Atba gebor le’ulam Adonai», («Tu, doamne, cel atotputernic») 8. Dupa noi, aceastà formula care, se adreseazà celui « puternic », « invingà-torului», cu unul din cele 72 de nume dumnezeiejti (Adonai), intrate fi eie in magie, tot din cabale populare evreiefti4, nu este decit o versiune mai veche a creftinescului NIKA. De altfel, aceastà formulà a intrat in folclor fi in versiunea latina : vincit. O regàsim , ni se pare, in formula magicà contra ciumii : « Crux vincit, crux regnat, crux imperata 5 sau intre cele 72 de nume ale lui Dumnezeu sub forma « Cristus vincit Cristus regnat Cristus imperai», pàtrunse in magia slavonà fi romàneascà 6. Ìnaintc de a se atafa crucii, AGLA (coruptà uneori in ARFA, ASLA etc.) 7 a circulat inscrisà in interiorul ccrcurilor evreiefti. Dovada ne-o face chiar pergamentul magic de la Varfovia. Acesta confine o serie de cercuri, in care apare AGLA, uneori impreunà cu crucea desemnatà din linii simple, fiind probabil refiexul unor stadii mai vechi de evolute creftinà (fig. 12, 13 fi 14).
      in concluzie, NIKA (HHKA) din tradita creftinà isi are echivalent intr-o forma anteri-oarà, care poate fi considcratà ca o variantà a aceluiafi fond iniziai al formulei.
      Pe pergamentul de la Varfovia nu lipsefte nici formula de la baza crucii, in care se evocà Golgota, dar ea nu mai e reprezentatà prin versiunea slavonà <U A P li sau prin cea greacà T K II r, ci printr-una apuseanà C R M, iniziatele invocatici Crux Redemptis Mea. Se invocà acelafi fapt al « ràscumpàràrii». Deasupra literei M se poate observa cum un alt proprietar al pergamentului a scris litera N, pentru cà el cunoftea probabil un text in care formula era Crux Redemptis Nostra.
      Formula crucii in cea mai veche tradire, I N R I, a intrat fi in superstifii. Scrisà pe perga-ment, in noaptea Cràciunului, fi afezatà in aitar in timpul a trei liturghii, devenea un talisman care apàra contra rànilor8. Ea era folosità, de asemenea, contra uraganelor 9, contra focului, de aceea o gàsim in vechiine scrisà pe case o datà cu anul clàdirii10.
      Nenumàrate sint cazurile in care crucea fi formúlele ei au intrat in magie fi in superstiti fi au devenit amúlete11.
       1 Peter F r. Arpe, De prodigiosis naiurae et artis operibus, talismani* et amuleto dictis, Hamburg, 1717, p. 12: « Ac sane extat Sepher Hakkolot de nominibus occulti» scilicet et mysterio pieni» in sacri» cantici» obviis (Cabali»tac Sim-mous Tehillim vocant) usum practicum sive de proprietatibus Pjilmorum, cui poti»»imum structura amuletorum Judaeorum innitìtur».
      *	Gabriel Naudé, Apologie pour tous le3 grand» personnages qui ont été soupgonnez de magie, Haga, 1584, p. 292.
     *	R. Ganszyniec, op. rii., p. 8.
     4	Johannes Bolte, Über die 72 Namen Gottes, In «Zeitschrift des Vereins für Volkskunde», XIII 1903, p. 445.
      ‘Paul von Winterfeld, Ein lateinischer Sagen mit Namen Christi, in « Zeitschrift des Vereins für Volkskunde», XIII, 1903, 443. Winterfeld insista aici (p. 442 — 444) asupra unui text din secolul al XV-lea, asupra cäruia vine cu considerala, intr-un « Nachtrag», fi Bolte.
 •Ivan Franko, Kirchenslavische Apokryphe von den 72 Namen Gottes, Ibidem, XIV, 1904, 408 — 413.
       I	Vezi fig. 9, 10 fi 11.
      *	Meister Rührmichtan, Die Passauer Kunst oder die Kunst sich gegen Hieb, Stich und Schuss festzumachen, alle Feinde zu überwinden und aus jedem Kampfe als Sieger hencorzugehen, Berlin, 1901, p. 38. Pentru magia crucii vezi fi « Lud», XXXVIII, 1947, p. 266.
      •Paul Beck, Ein Wettersegen aus dem sechzehnten Jahrhundert, in «Zeitschrift des Vereins für Volkskunde», XVII, 1907, p. 313 — 314:« Jezus Nazarenus Rex Judeorum, / Dreib das Wetter in das Rote moer / Unnd an die Berg unnd Spitz etc.»
     10	Wojciech K£trzynski, Varia e variis codicibus, in Mon. Poloniae Historica, V, Liov, 1888, 988: « Iezus Nazarenus rex Iudaeorum 1550; haec inscriptio incisa legitur in foribus primarii hypocausti praedii in villa Wtorek». Insemnarea se gisefte intr-o cronici manuscrisä desroperita in biblioteca canonicilor din Trzemeszno. De altfel, prescurtarea I N R I se observä la unele case vechi fi in vremea noastri, fiind un vechi rest de funere magica. Uneori apare la case fi crucea. ca un semn de apärare.
      II	intr-un articol separat, in manuscris, stäruim asupra formulelor crucii folosite intr-un caz special de vindecare a « brincii», fiind inscrise intr-un cerc de origine evreiascä fi constituind o veche urmä de magie päginä pästratä in forma de cultura popularä primitivi.
20 — c. 844