102
LUCIA D.JAMO-DIACONITÀ
exemple ca : « dvorbitoriu la masa domnului... slujitorii curtii» (Letopiseful Moldovei, p. 77).
     ,A,K©pHTH «a sluji la curte» face parte din aceea§i categorie de cuvinte create posterior slavei vechi, care reflectà relatii sociale din perioada feudalà. In documente gàsim exclusiv sinonimul sàu CAO\rJKHTH.
    (\kO|)HTH este derivai al substantivului slav vechi A^opiv» format, probabil, dupà modelul german. hojìeren <Hof. Inregistrind termenul, Miklo-sich (Lexicon, p. 156) trimite la texte slavone sirbe§ti; de asemenea se gàse§te in texte rusefti vechi *. Cuvìntul nu apare in cronica lui Manasses §i se pare cà n-a fost cunoscut limbii mediobulgare, deoarece, in mod firesc, in conditiile istorice ale poporului bulgar nu-§i gàsea justificarea un termen care denumea o notiune necunoscutà societàtii medievale bulgare.
    Termenul, ca arhaism, se pàstreazà in limbile polonà — dworowac2 §i ceha — dvoriti3; in sirbo-croatà, deopumu4 este viu in limbà, dar sensul nu mai are legatura cu slujba la o curte feudalà, ci evoluind semantic, inseamnà « a servi pe cineva la masà».
    In slavona romàneascà se gàsesc douà variante fonetice: ab®PHth §i Akopkhth (forma derivata din substantivul AKOpKd). De exemplu: ,v, k o p c .y. KfAMAJKfM tkohm H>Ki ¡(041AT AK ® P H r H « dvorba (slujba) dregàtorilor tài care vor dvori (sluji)» (Neagoe, p. 249); et'4,a yoijiXT oy Kae a k 0 p h t h « cind vor dvori (sluji) la voi» (Neagoe, p. 230) NfeKTO wt ckpu'ANHKk h\"k k TfEte A8iPHTh « vreuna din rudele lor sà-ti dvoreascà» (Neagoe, p. 236).
     'finind scarna de faptul cà in limbile slave in care s-a pàstrat verbul este un derivat al substantivului AKOp’K se poate afirma, credem, cà varianta fone-ticà AKOpKHrH — formatà din substantivul AKOphKd5 — este o creatie a slavonei romàne§ti. In legàturà cu aceasta, trebuie mentionat faptul cà in limba romànà veche gàsim de asemenea douà variante: a dvori §i a dvorbi. Astfel, de pildà, Dosoftei folose§te verbul o dvorbi6, Gr. Ureche a dvori7, ¡¿i Miron Costin tot a dvori 8.
     Pentru a prezenta complexitatea §i varietatea terminologici social-politice din Cronici am incadrat in acest capitol fi douà romànisme:
    KoypTdN « curtean» termen folosit pentru a desemna o persoanà care indeplinea o slujlià la curtea domneascà. Curtean este, evident, un element romànesc derivat al substantivului curte cu sufìxul -ean9, format probabil dupà modelul slav. AK0praNHNh<AK0p'H.
     In Neagoe apare cuvintul in acest context: ApoysÌH m<wTh KoypTaHKJ ai|ie H nOK'brHXTK «ceilal^i curteni mici (ehiar) dacà ar pleca» (p. 244). De§i aceasta este unica atestare, totu§i presupunem cà termenul romànesc a concurat slav. ABopraHHH'K. In favoarea acestei ipoteze pledeazà faptul cà in Cr. moldo-polonà, la in§irarea dregàtorilor, gàsim cuvìntul romànesc in aceasta formulare: kurthyanow iakobi nasz dworzanow,« curteni, cum sint la noi dvorenii» (p.176).
     1 Sreznevski, Mcpnepuajibi t. I, col. 642.
    1	J. Karlowicz, A. KryAskiçi W. Niedzwiedzki, Slownik jçzyka pol-skiego, Varçovia, 1900, t. I, p. 595.
3	J. Holub, F. Kopecnÿ, Etymilogicki) slovnik jazyka leského, Praga, 1952, p. 111.
    4	Karadiié, p. 113.
      6	Vezi fi T i k t i n, RDW, t. Ili, p. 50.
     6	Apud Al. Rosetti fi B. Cazacu, op. cit., p. 125.
      7	Vezi exemple ca « dvorefte la masà fi derege» (Cronica, p. 78).
      8	Vezi exemple ca « logofàtul cel mare dvorefte» (Opere, p. 136).
9	Vezi DA, t. I, partea I, Bucurefti, 1913, p. 1035 —1036 ; T i k t i n, RDW, t. I, p. 468.