NOTE ASUPRA GRAIULUI RUS DE LA CLIMÄUTI (comuna Bainet, raionul Badatili, regiunea Suceava)
EMIL VRABIE
    § 1. ìn iunie 1958 fi septembrie 1960 am efectuat doua anchete dialectale de sondaj asupra graiului rus al lipovenilor de la Climàuti, pe ba/a càrora am strins un volum destul de mare de informatii. Ìn raport cu sarcinile unui studiu monografìe, rìndurile de mai jos trebuie ìnsà considerate, avind ìn vedere carac-terul limitât al celor douà anchete, doar note pentru o schita preliminarà.
     § 2. La Climàuti se poate ajunge fie din oraful Siret, aflat la 16 km. spre est, cu un mijloc de locomotie ocazional, fie din statia C.F.R. Vicfani, pe jos (4 km.).
    Satul este locuit, in mod aproape exclusiv, de lipoveni (cmapooòpHÒifbi)■
     0	bunà parte a populatiei este bilingvà, caci, din cite am observât, tineretul cunoafte limba romàna mai bine ca adultii de vîrstâ mijloeie, iar aceftia, la rindul lor, mai bine ca bàtrinii.
     § 3. Satul a fost infiintat de citeva familii de « vechi-credineiofi» care au emigrai din Rusia in Austria, in anul 1777 x. Peste 6 ani populatia localitàtii crefte considerabil, prin afezarea aici a mai multor familii de rufi stràmutate din Dobrogea, aflatà pe atunci sub stàpinire otomanà. Relatarea imprejurà-rilor concrete care au dus la acordarea de càtre impàratul Austriei Iosif al II-lea a patentului din 9 octombrie 1783, in virtutea càruia lipovenii din Dobrogea càpàtau in Bucovina o serie de privilegii, o gàsim la mai multi istorici, printre care: Isidor Vorobkevici 2, N. Subbotin 3, N. Docan 4 f.a.
    Noi imigrâri de rusi « vechi-credinciofi» in Bucovina au loc, sporadic insa, fi in prima jumatate a secolului al XIX-lea, eind conflictul dintre biserica oficialà din Rusia fi schisma trece printr-o perioada de recrudescentà 5.
     1	Vezi articolul lui Demetriu Danu, Lipovenii din Bucovina, capitolul al II-lea, in revista «Candela», Cernàu^i, 1894,paginile 245, 317, 393, 469, 547. Amànuntele legate de inteme-ierea satului — la p. 315—320.
    2	J. Worobkiewicz, Pockoa u Aunoeanu uau cmapooBpndiibi e EyKoeuae u PyMhinuu, in« Candela», nr. 7/1883, p. 421.
    3	N. Subbotin, Mcmopua AecmpuücKOlO uau EeAOKpuHui/KOio cenufencmea, Moscova 1886, vol. I, p. 79.
     4	N. Docan, Exploratiuni austriace pe Dunâre, Bucureçti, 1914, p. 42.
6 Vezi lucrarea O pacKOAbHuxax npu UMnepamopax HuKOAae I u AAeKcaudpe II (ÌIonoA-Hem 3anucKOw MeAbHUKoea), Edijia a Il-a. Editor E. L. Kasprovici, Leipzig, 1882, Berlin