326
TEODOR HRISTEA
      3.	Tot cu ajutorul faptelor se poate uçor constata cà împrumuturile lexicale sînt inai pu^in numeroase decít calcurile lingvistice. Acestea din urmá sínt preferate, ¡n general, ímprumuturilor, deoarece nu implica decít transpunerea sensului, a formei interne a unui cuvînt sau a structurii unei unitàri frazeologice. Modelele ruseçti dupà care s-au creat echivalente româneçti sînt cuvinte derivate çi compuse, deci demente lexicale cu o structurâ uçor analizabilá. Cf., de pildà, coreferat, autoservire, general-locotenent, navâ-satelit çi aitele, a câror apari^ie în limba romàna nu a implicat çi adoptarea unui material sonor strâin.
      4.	Mai bine reprezentate chiar decît calcurile de structurâ sînt cele frazeologice çi lexico-frazeologice. Calcurile frazeologice çi lexico-frazeologice n-au contribuii însà numai la imbogâ^irea vocabularului románese actual, ci çi a sintaxei, în màsura în care îmbinàrile fixe de cuvinte constituie obiectul acesteia.
      5.	Ceea ce este interesant e faptul cà numeroase calcuri din limba românà actúala prezintà unele aspecte comune cu calcurile mai vechi, produs al aceleiaçi influence ruseçti, exercitate în secolele al XVIII-lea çi al XIX-lea. Spre deosebire de calcurile din perioada amintità, inajori-tatea celor recente se bucurà însà de o largà circulare, deçi au, în general, acelaçi caracter prédominant livresc l.
     6.	împrumuturile lexicale nu sînt, de obicei, elemente de origine ruseascà, ci mai aies neologisme latino-roinanice çi germanice, care au întàrit, în ultima analiza, caracterul romanic al vocabularului románese.
        1	Pentru calcurile din secolele trecute çi pentru raportarea lor la cele din romàna actuali vezi çi Victor Va *-cenco, op. cit.t ta Cuhger* de studi i (1962), mai aies p. 70.