286
A. VRACIU
      B.	V. Hornung nu acceptä ipoteza cu privire la existenja grupului indo-european de nord, din care sä fi fäcut parte dialectele baltice, slave fi germanice comune. El pune la indoialä materialul lexical adunat de C. C. Uhlenbeck, E. Gheorghiev, V. Machek fi F. Scherer, adoptind conceptia lui A. Meillet, F. Specht f.a., dupä care initial comunitatea lingvisticä indo-euro-peanä, dupä separarea grupului hitito-luwian, cuprindea douä zone : una nord-vesticä (din aceasta provin limbile celtice, italice, veneta, ilira, germanica, baltica, slava fi tohariana), iar alta sud-csticä (greaca, armeana fi indo-iraniana). La sfirfitul celui de-al II-lea mileniu aceste zone nu se separaserä definitiv, afa cà intre eie se puteau dezvolta fenomene asemänä-toare, avind la bazä tendinje comune. Cit privefte inova(iile care apäreau intr-o zona, acestea se räspindeau prea pu(in in cealaltä. Ceva mai tirziu, zona nord-vesticä se scindeazà in grupul apusean (celtica, ilirici, italica fi germanicä) fi nord-estic (balto-slavo-toharian). Autorul concepe balto-slava ca o unitate relativa a dialectelor tribale. Din aceastä unitate fàceau insä parte fi alte dialecte, care n-au mai evoluat, ci s-au contopit ulterior cu baltica sau slava comuni. Prin urmare, initial, aceastä unitate nu era izolatà de celelalte grupuri de dialecte indo-europene. Ninnai in sensul acesta se poate vorbi, dupä pärerea lui Hornung, de unitatea lingvisticä balto-slavä. Cit privefte existenta unitäjii etnice balto-slave, autorul relevä (p. 62) cä o asemenea a firmale este exclusiv de domeniul fanteziei
      § 6. Dacä B. V. Hornung punea la indoialä doar existenta unitàri etnice balto-slave, in schimb lingvistul lituanian Z. P. Zinkevicius, in monografia citata mai sus, nu este de acord nici cu ideea unitàri limbii lor. Apärutä in 1957, lucrarea acestui autor (Schifa de istorie a adjectivelor pronominale in limba lituanianà) cuprinde un capitol in care este vorba de cronologia apari^iei adjectivelor conjuncte in balto-slavä (vezi p. 5—18)2. Z. Zinkevicius aratä cä aceastä categorie de cuvinte constituie o träsäturä specificä celor douä grupuri lingvistice. Numai in unele cazuri pot fi gäsite analogii in alte limbi indo-europene: in indo-iraniana fi la Homer3. Ca fi in balto-slavä, pronumele relativ dezvoltat din i.-e. * — [o este folosit aici cu valoare determinativa. Asemänärile se reduc insä munai la atit.
      ìn privila epocii in care s-a putut produce contopirea pronumelui cu formele adjecti-vului nominal, Z. Zinkevicius crede cä acest fenomen a avut loc in etape diferite: in limbile slave incà din slava comunà, iar in cele baltice dupä scindarea unitäjii lituano-letone 4. Cum am arätat in altä parte 6, este greu de admis ca adjectivele pronominale sä se fi format independent in slavä fi balticä 6. Faptul cä ulterior eie au evoluat diferit in balticä fi slavä nu reprezintä un indiciu cä anterior s-ar fi dezvoltat autonom. Prea pu(ine sint fi exemplele invocate de Z. P. Zinkevicius in sprijinul afirmajiei cä, din punctul de vedere al accentului, in lituanianä contopirea pronumelui cu adjectivul a avut loc relativ tirziu fi independent de letonä.
      § 7. ¡n acelafi an (1957) cìnd, dupä cum s-a putut constata din cele spuse in paragraful precedent, Z. Zinkevicius se pronuba impotriva comunitari lingvistice balto-slave, folosind in acest scop un singur fapt gramatical, J. Kurylowicz publicä in limba polonä un studiu
      1	Cum se va vcdea insö mai jos, la analiza concepfiei lui T. Lehr-Sp/awiriski, dar fi a altor specialifti, lucrurile nu stau tocmai asa.
      2	Scrisä in limba lituanianä, lucrarea a apärut ulterior — cu unele modificäri — in limba rusä: HeKomopbie eonpocbi oöpa3oeanun MecmouMeHHUX npujtaeameAbHbix e AtonoecxoM H3bixe, in «Bonpocbi cnaBHHCKoro H3biK03HaHRH», 1958, fase. 3, p. 50—100. in recenzia monografiei, publicatä de V. V. Ivanov $i V. N. Toporov in «Bonpocbi H3biK03HaHHH », 1959, nr.l, p. 110 — 112 (Hoeoe e Aumyanucmuxe) nu este pusä in discufie epoca de formare a adjectivelor din limbile balto-slave.
      8 Dupä B. Rosenkranz, formele balto-slave au paralele §i in hititä. Vezi articolul acestuia Zur Entstehungs-geschichte des bestirnten Adjektivs des Baltischen und Slavischen, in « Die Welt der Slaven», 1958, III, 2, p. 97—100.
4 Printre alfii, punctul acesta de vedere este susfinut cu insisten^ä de S. B. Bernstein’ Vezi EaAtrto-CAa-enHCKOH H3biKo«an cooöufHocmb, in «CjiaBHHCKan (J)HJiOJiorHH», I, p. 65 — 66. Cöopuux omeenioe Ha eonpocuno
,H3biK03Hamiw (in contiuuare Omeernu. . .), Moscova, 1958, p. 168 (sau «Bonpocbi H3biK03HaHHH », nr. 1, 1958, p. 49);
Teopume/ibHbiü tiadeotc e CAaenncxux H3bixax, Moscova, 1958, p. 24. Ouepx cpaenwneAbHOU ¿pa.HMamuxu CAaenncxux
A3bixoß, Moscova, 1961, p. 27 — 37.
      8 Problema originii adjectivelor pronominale in limbile balto-slave a fost discutatä de noi in articolele: Consideratii asupra genezei formelor pline la adjectivele din limbile slave fi baltice, in « Analele ¡jtiinjifice ale Universität« «Al. I. Cuza» din Ia§i» (serie nouä), sectia a Ill-a (§tiin|e sociale), VI, 1960, fase. 2, p. 101 — 109 (in continuare AUI); Originea adjectivelor pronominale in limbile balto-slave, in SC§t., XII (1961), fase. 1, p. 53 — 63; Un capitol din istoria vechilor raporturi lingvistice balto-slave. Epoca de formare a adjectivelor conjuncte, in AUI, t. VI, 1961, p. 81—87. Cf. §i A. Valeckienfe, Oöpa3oeaHue tioahux (MecmouMennbix) npuAatame.tbHbix u ux eydböa e öaAtnuücxux u CAaenncxux H3uxax, in Bce-COW3HOH xoHcßepemiun no CAaenHCxoü (ßuAOAOiuu 17—22 dexaöpn 1962 zoda. npoepaM.ua u me3ucu doxAadoe, Leningrad, 1962, p. 60.
      *	Vezi fi J. Kurz, Omeemu..., p. 86; A. D o s t a 1, ibidem, p. 93; F. V. M a r e §, ibidem, p. 94, care plaseazä epoca de formare a adjectivelor conjimcte in balto-slavä. Cf. §i K. Mircev, CtnapoöbAiapcxu e3UX, Sofia,
1955,	p. 50; T. Lehr-Sp/awinski §i Zd. Stiebe r, Gramatyka historyesna jqxyka eseskiego, vol. I, Var^ovia,
1957,	p. 15. In schimb, P. S. Kuznefov (McmopuuecxaH epaMMamuxa pyccxozo H3bixa. Alop$OAOiuji, Moscova, Edit. Universitäfii, 1953, p. 146) inclinä a crede cä, de§i unele premise de dezvoltare a adjectivelor pronominale au fost comune slavei $i balticii, totufi e posibil ca aceastä categorie de cuvinte sä fi apärut independent in fiecare din eie. Cf. Ouepxu ucmopuHecxoü Mopfio.iomu pyeexoeo H3bixa, Moscova, 1959, p. 148.