320
TEODOR HRISTEA
     îii domeniul cosmonauticii: c o s ni o 11 a v a (calc parcial dupa rus. K0CM0K0pa6JH> (< KocMHHecKHH Kopao.'ib, tradus in románef te priti 'nava cosmici’) ; pilot-cosmonaut (dupa rus. jieiiHK kocmoh3bt); femeie-cosmonaut (rus. a<efnnnna-K0CM0HaBT) etc.
     Fa(à de formabile amintite mai sus, n a va -nateli t reprezinti un calc total dupa modelul rus. KopaÓJiL-cnyTHHK. Ulterior, compusul románese a putut fi întârit de fr. vaisseau-satellite, pe care 1-am ìntilnit de multe ori in« L’Humanité» fi in« Lettres Françaises», unde se folosefte paralel cu vaisseau-spoutnik. Tot astfel, cosmonavà datorefte ceva din forja lui circula-torie fi fr. cosmonef.
    Compuse formate p r i n abrevieri.
      Acestea sint calchiate nuinai total. O parte dintre ele trebuie discútate tot in cadrai calcului de structura, deoarece modelele dupà care s-au constituit sint, de multe ori, rusefti. Numai materialul din care sint construite este románese, spre dcosebire de structura lor interna, care este copiata. De aceea trebuie deosebite cu griji de impramuturile propriu-zise, care nu ne in-tereseazi in discuoia de fa(i (de exemplu, N e p < rus. H3II; T o z < rus. T03; G o e 1 r o , Comsomol etc.
     Compuscle avind la bazi abrevieri de cuvinte prezinti doui aspecte fundaméntale:
     a)	formafii din iniziale: SMT (dupa rus. MTC «MauiHHHOTpaKTopHaH cranniiii»).
     b)	formafii din fragmente de cuvinte (de obicei silabe): GOSTAT, creat dupà modelul lui C0BX03 (cu care nu este itisi perfect sinonim).
      Fa(i de GOSTAT, aovhoz fi colhoz reprezintà imprimili turi lexicale, care nu trebuie ameste-cate cu calcurile.
     Compuse formate din iniziale + silabe (fi calchiate dup& modelele rusefti) n-am gàsit nici unul. Cele mai numeroase formaci aparfin priinului tip de abreviere, de exemplu: PCUS (dupà rus. KriCC) fi URSS (façâ de rus. CCCP). Ultimul exemplu, defi citat adesea fi considérât un produs al influen{ei ruse, este totufi discutabil. Din moment ce se intrebuinja fi in trecut, URSS mai poate fi socotit fi un imprumut din francezà (URSS, « l’Union des Républiques socialistes soviétiques»), pe care rasa 1-a consolidât in ultímele douâ decenii. Î11 orice caz, o influenza a limbii rase exista totufi fi in cazul de fa{i fi ea se vàdefte in afezarea adj. sovietic inaintea lui socialist (ca in rasa, nu ca in francezà, cum ar fi normal in românefte): Uniunea Hepublicilor Sovietice Socialiste (dupi rus. C0J03 Cobctckhx ConHajiiicTHMecKHX PecrryójiHK).
III.	CALCURI FRAZEOLOGICE
      Nu trebuie confúndate cu cele sintactice *, ciliar daci frazeologia tine atit de vocabular, cit fi de sintaxà. Calcurile sintactice constau in preluarea unui procedeu gramatical striin. Prin calc frazeologic se in^elege traducerea literala a unei unitàri frazeologice mai mult sau mai pu^in complexe s. Dintre imitatile frazeologice (care se subdivid in mai multe tipuri), ìmbinàrile frazeologice sint combina{ii stabile de cuvinte, in cadrai cirora elementele constitutive ifi pàstreazà insà independen^a semantici, ceea ce permite transpunerea lor in alta limbi.
      Spre deosebire de ìmbinàrile libere de cuvinte, care se realizeazà in procesul comunicirii (de exemplu ìntrecerea muncitorilor), cele frazeologice existi deja in limbi, sint« consacrate de uz» fi sint simÇite ca unitiÇi distincte, toemai pentru ci s-a realizat (intr-o misuri mai mici sau mai mare) sudura elementelor care le alcituiesc (de exemplu intrecere socialista). Ìntrebuiutate ca material gata pregitit, eie evoci in general o singuri idee sau no^iune fi din acest punct de vedere se apropie de cuvinte, sint sim^ite ca echivalente potenziale ale acestora.
     Unitàrie frazeologice pot avea caracter idiomatic sau neidiomatic. Cind sint in intregime idioma tice fi elementele lor componente sint atit de sudate inc.it nu mai pot fi separate, eie se numesc expresii idiomatice sau idiotisme. Spre deosebire de imbinirile frazeologice (care sint disociabile fi in care cuvintele ifi pistreazi sensul lor propriu), expresiile idiomatice au un injelese figurât, care aparóme intregului idiotism. ìn|elesul unor astfel de unitici frazeologice nu poate fi dedus din suma pir|ilor componente; de aceea traducerea lor literali in alte limbi este de cele mai multe ori imposibili (de exemplu: « zgirie-brinzi»; « a fefteli iacaua» etc.).
       1 La acad. I. Iordan, in Influenfe rusefti. . ., p. 16 çi urm., cele douà tipuri de calc sint identificate.
       *	Pentru frazeologie în general çi mai ales pentru tipurile de unitâ^i frazcologice, vezi *nai ales V. V. Vinogradov, OcHoeHbte noHjonun pyccKoù épo3eoAozuu nan Aum&ucmuHecKOü ductfunjtUHU, în Tpydu wôuacühoù ceccuu MTY, Leningrad, 1946, p. 45 urm. çi 06 ocuoeubix ntunax (f>pa3e0A02UuecKux eduuutf « pyccKOM X3btne, in culegerea de articole çi materiale A. A. Ùlaxuamoe, Moscova, 1947, p. 339 urm, Vezi de asemenea C h. Bally, Précis de stylistique, Genève, 1905 (cap. IV « La phraséologie») çi Traité de stylistique française, ed. a 2-a, vol. I, Heidelberg — Paris, 1919 — 1921, p. 74 çi urm., 0. S. Ahmanova, Onepnu no o6u\eü u pyccKoù ackcukoaozuu, Moscova,
1957,	p. 166 çi urm.; A. I. Srairnitki, JleKCUKOMiUH amAuùcKOio H3biKa, Moscova, 1956, p. 203 çi urm. Pentru deosebirile dintre expresiile idiomatice çi imbinârile frazeologice, vezi çi R. A. B u d a g o v, op. cit., p. 123 — 133.