354
CRITICA
càtre B. P. Ilasdeu la elaborarea operei sale capitale in cadmi Academiei Romàne de atunci1 în afìrfit, printre izvoarele Dicfionarului limbii sirbocroale literare fi populare, un loc deosebit il ocupà, alàturi de dictionarul lui Yuk 2 fi cel al Academiei din Zagreb 3 (partea din material referitoare la secolul al XIX-lea), care existau in momentul ìnceperii culegerii materialului, fi alte dic(ionare ale limbii literare sìrbocroate apàrute intre timp, cum sìnt cele ale lui Ivekovic-Broz 4, Ristic-Kangrga 6, Bakotic *. Acestor dicjionare trebuie sà li se adauge fi valorosul material lexical cules de càtre profesorul Vladan Arsenijevié din Karlovac fi ràmas nepublicat în plus, in scopul cuprinderii cìt mai complete a lexicului limbii sìrbocroate contemporane, redac-torilor Dicfionarului le este làsatà libertatea de a insera in el fi acele cuvinte despre care ftiu cà se întrcbuinÇeazü, dar care nu au fost gàsite in operelc excerptate.
      Afa stind lucrurile, e de afteptat ca numàrul cuvintelor necuprinse in Dicfionar, dar care exista totufi in limba serbocroata, s& fie neìnsemnat. Astfel de cuvinte exista ìnsà in numàr sufi-cient fi eie reprezintà, in primul rind, cuvinte internazionale, intrate in limba sirbocroatà in ultimul timp, derivate ale lor sau variante. Astfel, din Dicfionar lipsesc cuvinte ca abonman, abruptan, avenija, avijarij (avijarijum), avio-slrada, agamija, agamist(a), agonist etc., sau cu adsorbirati, bilingvizam, pentru care nu sìnt date decit variamele atsorbovati (dupa noile norme ortografice adsorbovati) fi, respectiv, bilingvitet (cu ìntrebuinVare mai restrinsi decìt bilingvizam). De asemenea, fa( ü de agnosticizam, agnostilar, prezente in Dicfionar, nu figureaza fi variantele agnoslika, agnoslik fi nici derivatul agnostilki. Alàturi de agnat ar fi trebuit dat fi adjectivul agnatski, iar printre derivatele lui adventist fi adventistkinja. Cà cuvintele amintite mai sus se ìntrcbuinteazà in limba sirbocroatà, ne-o dovedefte ìnsàfi prezenÇa lor in dictionarul ortografie 8. Lipsa lor din Dicfionarul limbii sìrbocroate literare fi populare se datorefte imposibilitàjii, pentru o opcrà de asemenea proporla, de a fi mereu la zi cu materialul.
     Pe de alti parte, distanza mare in timp ìntre momentul ìnceperii culegerii materialului fi ccl al publicarii lui a fàcut ca o parte din material sa se ìnvecheascà inainte de a vedea lumina tiparului.
      ìn ceca ce privefte cuvintele populare (regionalismele fi dialectismele), se pare cà eie sìnt reprezentate in voltimele apàrute pina acum mult mai bine decìt neologismele, fi in aceastà privinfà dorinfa autorilor se poate considera realizatà. Mai trebuie spus cà in Dicfionar a fost cuprins fi un mare ninnar de nume geografice fi de persoane, farà ìnsà a se unnàri epuizarea lor.
      în cadrai Dicfionarului, fiecare cuvint, ficcare varianti» a lui sau dérivât este insérât intr-un artieoi aparte. Cuvîntul-titlu, accentuat, este urmat de caracteristicile morfologice fi lexicale, indicarea (aproximatìvà) a ariei de ràspìndire, variantele fonetice (neaccentuate) fi exemple, grupate pe sensuri. în unele cazurì cuvintele sìnt ormate fi de scurte indica^ii etimologice. Indicarea etimologiei prezintà o caracteristicà secundarà a Dicfionarului. în principiu, s-a tins sà fie etimologizate numai cuvintele pàtrunse mai de curìnd in limba sirbocroatà, in practicà ìnsà s-a etimologizat ce s-a putut. Astfel, cuvìntului blavor, imprumut mai vechi, ìncetàjenit in limba sirbocroatà, îi este alâturat rom. balaur, in timp ce varianta scr. regionali balaura, imprumut mai nou, este làsatà farà explica(ie etimologica (defi pentru proveniente ei rom. balaur este mult mai cert). Etimologie romàneascà a primit fi cuvîntul bac (< rom. baciu *), de asemenea un imprumut mai vechi, in timp ce blana «scìndurà» sau burla« stomac mare», primul intrebuintat in ìmprejurimea Negotinului, iar cel de-al doilea ca termen argotic, ìmprumuturi certe din rom. blanà, reg. « scìndurà» fi, respectiv, burtâ, nu au fost explicate din punct de vedere etimologie. Trebuie men{ionat ìnsà cà, mai aies pentru ìmprumuturile populare, explicafiile etimologice (acolo unde se dau) sint, in generai, juste. Ar fi de reprofat numai cà materialul etimologie nu a mai fost adus la zi, astfel explicìndu-se o serie de grafo invechite ca rom. baciu, bordeiu, buricu etc
      1 Stojnn Novakovic se oprefte aniänunjit asupra chestionarului claborut de Hasdeu, de care a luat cuno^tin^a de la automi lui, cu ocazia unei vizite fäcute la Bucurefti. Cf. Stojau Novakovié, Cpncna xpajbeecxa axadeuuja u neioeaibe ic3uxa cnpcxoi, Sn «Tjiac», C.K.A., X, Belgrad, 1888, p. 80 — 82.
     •	Vczi Vuk Stef. Karadiié, CpncKU pennuK uemyManen ibeManxujeM u AamuncxujeM pujenuMa, ed. a 3-a, Belgrad, 1898.
      •	Vezi Rjeinik hrvatakoga ili srpskoga jezika, izdaje Jugoslavenska Akademija znanosti i umjetnosti, vol. I—XVII, Zagreb, 1880 — 1962. Diu vol. XVIII au apàrut pinä in prezent numai fase. 1 (1962) fi fase. 2 (1963), care se incheie cu articolili Toprv. DupA informatile primite de la prof. M. Hraste, directorul Institutului de lingvisticà diu Zagreb, redac> tarea restului de litere s-a tncheiat. Se apreciazü cä, tipàrit, acest material va tnsuma incà 4 — 5 volume. In cadrai Institutului din Zagreb se lucreazà in prezent la completnrea Dicfionarului. in legàturà cu acest dicfionar, vezi fi recenzia lui H. Mib&escu tn RESEE, 1963, vol. I, nr. 1-2, p. 198-199.
     4 Vezi F. Ivekovic fi I. Broz, Rjeénik hrvatskog jezika, I (A —O) fi II (P —Z), Zagreb, 1901.
     •	Vezi S v. Ristic fi J- Kangrga, Pchhuk cpncxoxpeamcxoi u hcmuhkoì jeiuxa. .ZJpyrn aeo: Cpncxoxp' eamcxo-HeMavxu, Belgrad, 1928.
     •	Vezi L. Bakotic, Pchhuk cpncxoxpsamcxoi xibuotceeuoz je3uxa, Belgrad, 1936.
      7 Colemia lui Arsenijevió cuprinde peste 265 000 de cuvinte culese in cea mai mare parte din izvoare tipàrite. O bunù parte dintre aceste cuvinte au fost prelucrata din punct de vedere lexical de insufi culegàtorul.
     •	Toate exemplele citate au fost extrase din IJpaeonuc cpncxoxpeamcxoza xmujtceeHOi jesuxa, Novi Sad, I960, p. 175-176.
      •	Reproduccm grafia din Dicfionar. Cf. vol. I, p. 346.