184
I. C. CIII'J’IMIA
pe haza creatici lui Mickiewicz, este Gh. Asachi, unul dintre putinii scriitori, dacá nu singurul, care a citit opera lui Mickiewicz in originai, fìindcà ì§i fàcuse studiile in Polonia, la Liov, in anii 1798—1804, §i ìnvàtase limba polonà aici. Se çtia câ poemul sâu Sîmbâta morfilor se bazeazà pe Dziady lui Mickiewicz §i am dovedit intr-un articol publicat in « Romanoslavica», in 1958, cà de asemenea baladele Turnul lui But, Sirena lacului §i Jijia sìnt, de fapt, prelu-cràri ale baladelor lui Mickiewicz, Ucieczka, Bybka çi respectiv Suitez Nu este cazul sa insist din nou aici asupra acestui lucru. Adaug cà Asachi a urmàrit cu deosebit Ínteres §i activitatea politica desfàfurata de Mickiewicz in Europa apuscanà in anii revolutiei, ceea ce se vede din nótele §i articolele sale inserate ìntr-o gazetà ca « Albina româneascâ» 2.
     Colaborarea fi relatiile strìnse cu emigratia polonà la Paris §i cu Mickiewicz au continuât §i dupa càderea revolutiei 3. ìn aceasta actiune, Mickiewicz, ca reprezentant al lui Adam Czartoryski, este trimis la Constantinopol, unde se stinge tragic ìn 1855. Aceasta moarte neaçteptatâ çi oarecum enigmaticà, a provocai o lunga discutie, prelungitá pina in zilele noastre, unii sustinînd cà a murit de ciumà, altii ca a fost otràvit de grupul adversar lui Czartoryski. De fata, la Constantinopol, a fost Dimitrie Raletti, ale carui note intereseazà nu sub acest raport, ci sub raportul pretuirii lui Mickiewicz, fiind de folos §i pentru istoria literarà polonà:
      « A doua zi furSm invitati a petrece convoiul funerar al lui Mickiewicz, ínsojit de o legiune polonà [. . .].
      Trupul lui se trimisà la Paris, in patria inimii sale. Avui norocirea a-1 cunoaçte prin colonelul Jordan. Gàsirfim pe acest venerabil bàtrìn ìntr-o camera la Galata. Cìteva scaune, o saltea açe-zatà pe pódele, un portfoliu mare, întins çi deschis, cìteva cârji çi ciubuce, împrâçtiate, çi tiutun râvàrsat printre ele, acestea compuneau mobilierul bârbatului Poloniei, ce a çtiut ridica patriotismul pînâ la delir, ce s-a çtiut inai (a între poloni ca o funja ce [. . .] întârea în inimilc poloneze încrederea într-un viitoriu dorit. Suspinele lui poetice çi patriotice au electrizat pe toji bàrbari de simjire ai Europei in favorul acestei najii de eroi [...]; farà patrie çi avere, farà familie ( !), farà tot ce anima pe om de viaja, el se sacrifica pentru o idee generoasà çi combáta pe inimicii libertari, oriunde îi aflà » 4.
     Este o paginà impresionantâ çi semnificativà, putin cunoscutâ, inchinata de Dimitrie Raletti marelui poet polon cu prdejul mortii acestuia. Din însemnâ-rile lui Raletti se vede cà faima lui Mickiewicz devenise aproape legendarà printre romàni.
     Disparitia lui Mickiewicz n-a însemnat aruncarea vàlului uitârii peste el. în momentele grele aie poporului polon, Mickiewicz reapare în fruntea acestui popor în mintea intelectualdor romàni. Astfel, în anii çaizeci, cînd se pregâteçte §i apoi se desfâçoarà râscoala din ianuarie 1863, scriitorul Gr. H. Grandea (1893—1897) mai întîi traduce balada tëwitezianka §i o publicà în revista lui D. Bolintineanu « Dîmbovita», pe anul 1860, sub titlul Nimfa 5, apoi cu unele
      1	I. C. C h i \ i m i a, Adam Mickiewicz et Vécrivain roumain G. Asaki, in Rsl, I (1958), p. 124-135.
      2	I. C. Chirimía, Adam Mickiewicz §i poemul sáu dramatic « Dziady», in Studii de literatura universalá, Bucurefti, 1956, p. 78.
     3	Pentru colaborarea política vezi recen tul studiu: P. P. Panaitescu, Revoluti a romana de la 1848 §i alianza poloná, in Rsl, VIII (1963), p. 59—76. Aici §i bibliografía problemei. De asemenea, Dimitrie Gh. Ionescu, Date noi despre « episodui polonez» in revoluta munteaná din 1848, in Rsl, VIII (1963), p. 79—85.
4	D. Raletti, Suvenire §i impresii de cálátorie in Romanía, Bulgaria, Constantinopole,
 Paris, 1858, p. 98.
     6 G r. H. Grandea, Nimfá, in « Dimbovija», 1860, p. 125 — 126.