CRONICA
399
tivelor pluralia tantum in Unibile rusa, lituanianà, letona fi finlandesa ; lect. C. B o r o i a n u, La aniversarea a 100 de ani de la nafterea slavistului loan Bogdan ; conf. Ecaterina F o d o r. Derivarea substantivelor in limbile slave rásáritene ; conf. G. M i h à i 1 á, Contribufii la studierea inscripfiilor slave vechi descoperite pe teritoriul Romániei ; lcct. Lucia Djamo-D i a c o n i ( á, Terminologia militará in cronicile slavo-romàne ; conf. V. Vascenco, Contribufii la alcátuirea unui dicfionar lingvistic rus-román ; lect. Emil Yrabie, 0 particularitale «balcanicá» a auxiliarului « a vrea» ; asist. D. Gámulescu, ímprumuturi románefti fi arománefti in argourile sírbocroate fi macedonene ; lect. Ion O i t a, Fraze cu elemente de reluare in limba rusà contemporaná ; lect. S. Buium, Traducerea locufiunilor rusefti in limba románá ; lect. N. P a v 1 i u c, Unele aspecte ale vocalismului graiurilor ucrainene din Banal ; lect. T. P 1 e-ter, Sistemul verbal in graiurile cehe din Banatul de sud fi áltele.
      In cea de-a doua secfie, care a fost condusà de prof. M. Novicov fi conf. dr. I. C. C.hi(imia, au fost prezentate comunicàrile: prof. M. Novicov,« Metodo de creafie artisticá» — categorie esteticá ; lect. V. §optereanu. Critica ¡iterará marxist-leninistá din Bománia despre literatura sovieticá (1920—1940) ; conf. dr. I. C. Chirimía, Considerafiile lui Adam Mickie-wicz despre literaturile slave in cursurile de la Collège de France ; conf. P. O 1 t e a n u, Ecouri husite fi calvine in literatura religioasá din Transilvania, in sec. al XVI-lea ; conf. Tatiana N i c o 1 e s c u, Mihail Sadoveanu fi clasicii rufi ; asist. I. Pe t r i c à, W. St. Beymont in realismul critic polon ; lect. A. K o v á c s, Literatura rusà in critica lui C. Dobrogeanu-Gherea ; lect. G h. Barba, Receptarea operei lui M. Solohoi' dincolo de granifele Uniunii Sovietice ; lect. Elena Loghinovski, Tema demonismului in opera lui Lermontov fi Eminescu ; lect. Zlatca Iuffu, Legáturile dintre poporul román fi poporul bulgar oglindite in folclorul bulgar fi áltele.
      ín aníllele sectil comunicàrile au fost urmate de discutii, la care au luat parte numerofi participan^. Aceftia au subliniat valoarea noilor contributii de slavisticà romàneascà fi au adus o serie de completàri fi observatn critice.
★
      Un eveniment important pentru slavistica romàneascà a fost sesiunea festivà loan Bogdan fi istoria culturii românefti (8—10 decemlirie 1964), organizatà sub auspiciile Ministerului ìnvà-tàmintului fi cu sprijinul Sfatului popular al orafului Brafov, cu prilejul implinirii a o sutà de ani de la nafterea marelui istorie, filolog fi slavist romàn.
      La lucràrile sesiunii, care s-au desfàfurat la Bucurefti fi la Brafov, oraful natal al lui loan Bogdan, au participai sofia, fiica fi sora savantului, oaspeti de peste hotare : prof. D. Sp. Radojiòic, mernbru corespondent al Academiei Sìrbe de ftiintc fi arte (Novi-Sad) cu sofia, prof. St. Stoikov (Sofia), prof. Nullo Minissi (Neapole), dr. F. V. MareS (Praga), lect. St. Gogo-lewski (Lòdi) fi lect. V. Kolundiija (Belgrad), academicieni, profesori universitari, numerofi membri ai Asociatiei Slaviftilor, oameni de culturà, studenti fi elevi.
     Sesiunea a fost deschisà, in dimineafa zilei de 8 decembrie, de acad. Emil Petrovici, prefedintele Asociatiei Slaviftilor din Romania, care a vorbit despre Locul lui loan Bogdan inftiinfa romàneascà. Oaspetii stràini — prof. D. Sp. Radojiiic, prof. St. Stoikov, dr. F. V. MareS fi lect. St. Gogolewski au adus salutul lor, omagiind personalitatea fi opera lui loan Bogdan, care a avut strinse relatii cu slaviftii din alte fari (a fost, printre altele, membru-corespondent al Academiei sìrbe de ftiinte fi arte). Dupa aceea, acad. E. Petrovici a fàcut cunoscute salutàrile trimise prin sensori de càtre prof. K. Mircev, membru corespondent al Academiei de ftiinte, prof. B. St. Anghelov (R. P. Bulgaria), prof. J. Kurz (R. S. Cehoslovacà), prof. A. Vaillant, prof. R. Bernard (Franta), prof. Vj. Stefanic (R. S. F. Iugoslavia), acad. | T. Lehr-Splawiriski | (R. P. Polonà), prof. S. B. Bernstein, prof. D. S. Lihaciov, cand.
ft. fil. N. I. Tolstoi (U.R.S.S.).
      Lucràrile sesiunii au continuât prin prezentarea urmàtoarelor comunicàri :
    Acad. P. Constantinescu-Iafi fi C. N. Velichi: loan Bogdan — istorie.
     D. Sp. RadojiCic (Novi-Sad) : Nicodème de Tismana et Grégoire Cambiale.
     P. P. Panaitescu: loan Bogdan fi cultura medievalâ la romàni.
     G. Mihàilâ: Moftenirea filologici fi lingvisticâ a lui loan Bogdan.
     în fedinfa de dupa amiazà, au prezentat comunicàri :
     Valeria Costâchel: Contribufia lui loan Bogdan la studiul institufiilor medievale românefti.
      V. Che la ru: loan Bogdan fi fcoala istorico-filologicâ a lui B. P. Hasdeu.
     D.	Strungaru: Lexicografia slavo-românâ din sec. al XVI-lea fi al XVII-lea in lumina cercetârilor inifiate de loan Bogdan.