364
CRITICA
60.000 cxemplare. Romanul Invierea a apàrut in aceeafi perioada intr-un tiraj de 40.000 exemplare.
      Evident, se arata in citcva pagini fi reconsiderarea con(inutului fi vaiorii artistice a operci lui Tolstoi in lumina principiilor esteticii marxist-leniniste de càtre critieii fi istoricii literari romàni.
      Concluziile lucràrii concentreazà expunerca anterioarà in formulari pregnante, subliniind toatà complexitatea proccsului, adesea contradictoriu, al asimilàrii moftenirii literare — ea insàfi atit de contradictorie — a lui Tolstoi, de càtre publicul románese, de càtre scriitorii romàni fi de critica literarà din tara noastrà. Se vede dar cum, in cursul acestui proces, s-a impus, din ce in ce mai mult, uifolegerea progresista a operei genialului scriitor. Autoarea lucràrii accentueazà faptul cà, afa cum s-a intimplat fi la alte popoare, cititorul román a càutat sà gàseascà in opera murelui scriitor « rezonante apropiate, inrudite cu propriile lui preocupàri fi idealuri, sà descifreze indemnuri fi chemàri la care sà vibreze sufletul sàu, intr-un fel s-o actua-lizeze fi s-o adapteze la felul lui de via(à, la mentalitatea fi aspiratile lui» (p. 300), ceea ce este incà o dovadà « a vaiorii universale pe care o imbracà minunata creale a scriitorului rus» (P- 301).	......
      Lucrarca Tatianei Nicolescu prezintà Ínteres deci nu numai pentru specialiftii de la noi fi de peste botare, domici de o informatie sigurà, exhaustiva fi sinteticà asupra temei abordate, ci se adreseazà tuturor cititorilor care sint doritori sà cunoascà mai temeinic amploarea fi fórmele in care cultura romànà a receptat fi valorificat creafia minia din cei mai mari scriitori ai lumii. Ea constituie una dintre cele mai interesante fi mai documentate monografii literare scrise in ultimul timp despre Tolstoi fi oferà temelia solida pe care se poate redacta in viitor capitolul respectiv in lucràri de felul monografici L. N. Tolstoi fi literatura mondialá(0 MUpoeoM rnmeHUU Jl.H. ToJicmoto) de T. Motiliova *, monografie in care deocamdatà nu fi-a gàsit loc o expunere a prezentei lui Tolstoi in Romania. Monografia Tatianei ISicolescu umple stràlucit aceastà lacunà. Totodatà ea devine un instrument de lucru pre(ios pentru cei ce se ocupà de istoria literaturii romàne, fiindcà aduce fapte fi considerati! noi asupra unui aspect al creatiei literare a unora din cei mai reprezentativi scriitori romani fi, in genere, asupra procesului literar ce s-a defàfurat in tara noastrà de la sfirfitul sec. al XlX-lea pinà in prezent.
                                                    Y. HAREA
M. EMINESCU, Cmuxu, Editura pentru literatura universale, Moscova, 1958
      Traducerile din poeziile lui Eminescu cuprinse in acest voluin se incadreazà intr-o activitate bogatà de traduceri din literatura romànà, clasicà fi modernà, pe care o dcsfàfoarà Editura pentru literaturà universalà din Moscova. Volumul completeazà un gol de mult simtit, dcoarece in trecut, cu exceptia culegerii din 1950 (care cuprinde 54 de poezii)2, s-au fàcut traduceri ruscfti sporadice fi insuficiente pentru a da o imagine coinpletà asupra operii lui Eminescu.
      Volumul apàrut in 1958, alcàtuit fi prefatat de I. Kojevnikov fi redactat de I. Mirimski. cuprinde 117 din cele mai importante poezii (inclusiv 52 postume) ale marelui poet román, transpuse in limba rusà de 26 de traducàtori 3. Alcàtuitorul volumului a afezat in ordine cronologica antumele fi postumele sale. Este un mod originai fi nou de a prezenta postuinele fi, fàrà a intra in discuta asupra vaiorii postumelor eminesciene, trebuie sà recunoaftem cà impletirea in ordinea cronologicà a antumelor cu postumele dà intr-adevàr intonati! noi versurilor eminesciene.
      ìn ceea ce privefte alegerea materialului. s-au exclus trei categorii de opere: unele poezii prea lungi (cum ar fi Strigoli sau Memento mori), variamele (cum ar fi Porestea teiului sau cele patru variante ale poeziei Mai am un singur dor) fi poeziile cu caracter ocazional (La mormintul lui Aron Pumnul sau La o artista).
      I. Kojevnikov, cunoscut publicului sovietic prin mai multe volume de traduceri din opera unor scriitori fi poeti romàni, ca A. Bacalbafa, I. L. Caragiale, M. Sadoveanu, Al. Sahia, G. Càlinescu, E. Barbu, V. Porumbacu, cunoafte limba romànà fi nu este lipsit de Ínteres sà amintim cà traducerile literale de care s-au folosit traducàtorii au fost fàcute de dinsul. Redactorul
        1 Ed. rusjt, Moscova, 1960. Edit. Acad, de §tun|e a U.R.S.S., Ed. romànà, Bncure^U, EPL, 1963.
      *	M. Eminescu, Crtmxu, Moscova, 1950.
        •	A. Ahmatova, I. Alexandrov, E. Alexandrova, A. Argo, B. Brodski, N. Gukovski, A. Efron, N. Entelis. A. Gatov, A. Globa, I. Gurova, I. Kojevnikov, V. Korceaghin, V. Levik, L. Martìnov, I. Mirimski, R. Morau, M. Pavlova, G. Perov, N. §tefanovici, S. §ervinski, A. §tainberg, M. Talova, N. Verjeiskaia, M. Zamahovskaia, M. Zenkevici.