112
S. VAIMBERG
(Se., 10 septembrie 1961, p. 3, col. 6); brigada pomi-viticolà (un exemplu interesant, care ilustreazà actiunea factorului morfofonologic §i in afara sferei sale tematice obi^nuite; Rom. lib., 15 martie 1962, p. 1, col. 4); caricatura etico-politicà (Se., 7 iulie 1963, p. 2, col. 4); consolidare economico-organiza-toricà (Se., 29 august 1961, p. 3, col. 1); forma\iune social-economica (imbinare deja fixatà terminologie; Curs, II, p. 15); lucràri gospodàre§ti-edilitare (Se., 18 iunie 1962, p. 2, col. 3); muncà politico-organizatoricà (Se., 17 decembrie 1961, p. 2, col. 1) ; organizafie politico-administrativà (LR, 1959, nr. 4, p. 33); pregátire didactico-ftiinfifica (Se., 14 octombrie 1964, p. 1, col. 2) ; pregàtire politico-ideologica (Rev. ìnv. sup., 1964, nr. 8, p. 9); prezen-tare statistico-economicà (Inf. Bue., 17 mai 1962, p. 1, col. 1); unitati medico-sanitare (Inf. Bue., 26 iunie 1962, p. 1, col. 1).
     In pofida faptelor de mai sus, sint de pàrere cà factorul morfofonologic, prin el insu§i, in afara corelatiei cu alti factori lingvistici, nu poate explica satisfàcàtor topica elementelor componente ale adjectivelor compuse. O examinare mai cuprinzàtoare a materialului cules aratà cà, in concordanza cu ultima remarcà a llalinei Mirska, criteriul morfofonologic este subordonat factorului semantic (mai larg — continutului) §i-§i exereità actiunea numai dacà nu contravine aeestuia. In fapt, componentu' care trebuie subliniat pentru importanza ce i-o conferà vorbitorul ocupà, de regulà, primul loc, chiar §i in cazul cind se sustrage actiunii factorului morfofonologic, respectiv cind nu se pre-teazà la prescurtarea formei §i nu-§i reduce numàrul de silabe fatà de elementul urmàtor. Dacà ne referim la adjectivele care desemneazà relatii dintre tari §i popoare, menite toemai sà confirme valabilitatea acestui factor, nu e greu de dovedit cà, bunàoarà, anglo-francez §i franco-englez nu inseamnà neapàrat acela§i lucru §i nu pot fi oricind substituite unul altuia. Mai mult, compuse ca franco-sovietic (2 -f- 3 silabe) §i sovieto-francez (3 + 2 silabe) (nu « sovietico-francez» !) pot releva o anumità contradictie chiar in cadrul factorului morfofonologic insu§i: de§i ambii termeni dispun, in principili, de o « formà prescurtatà», «tendinta spre scurtime» nu se realizeazà decit in prima formatie. Dacà factorul morfofouologic ar actiona de sine stàtàtor, teoretie n-ar fi admi-sibilà cea de-a doua formatie. Atestarea ei, totu§i, in practica limbii vàde§te prioritatea momentului semantic in determinarea topicii componentelor.
    Adesea factorul morfofonologic poate nici sà nu se manifeste, fàrà ca aceasta sà ìmpiedice gruparea elementelor compusului potrivit ideii care trebuie cu precàdere subliniatà. Dacà am vrea, de exemplu, sà asociem adjectivele « norvegian » §i « portugliez», ar trebui sà màrim chiar numàrul de silabe al fiecàrui termen, care nu cunoa§te o formà prescurtatà, prin adàugarea vocalei de legàturà o : norvegiano-portughez §i portughezo-norvegian.
     In acest sens trebuie inteleasà, de pildà, formatia comunicatili cehoslovaco-ghanez (« Se.», 5 august 1961, p. 6, eoi. 5): faptul cà documentul in chestiune a fost elaborat la Praga a impus plasarea pe primul loc a unui termen format din 5 silabe, fatà de 2, cìt numàrà al doilea.
    Abordind de pe aceste pozitii problema compuselor prin coordonare din afara grupului tematic al adjectivelor formate de la nume de popoare §i tàri, constatàm prezenta unui mare numàr de formatii care infirmà precumpànirea criteriului formai in determinarea topicii elementelor constitutive : activitate economico-gospodareascà (Se., 4 martie 1961, p. 1, col. 2); activitate ideologico-jtiinfificà (Curs, II, p. 24); activitate politico-culturalà (Se., 24 octombrie 1962, p. 2, col. 6); activitate politico-literara (Gaz. inv., 27 aprilie 1962, p. 7,