126
EMIL VRABIE
    § 53. Verbul. La persoana a Ill-a singular §i plural prczent (viitor perfectiv) se constata, ca §i la lipovenii din celelalte colonii situate în Bucovina §i Moldova*, exclusiv desinenta -t (iar nu -t’).
    § 54. La persoana a Ill-a plural verbele de conjugarea a Il-a au desinenta neaccentuatâ /-ut/, iar nu /-ot/. De ex., prixôd'ut « (ei) vin», môVuca « (ei) se roagâ» etc.
     § 55. în paradigma verbelor de conjugarea a Il-a se observa cazuri frec-vente de refacere, prin analogie eu formele majoritare, a consoanelor alterate în protoslavâ de -/- (< -i- tematic) de la persoana întîi, precum §i unificâri de accent. De ex., Z’ût’u, xôd'u, xôCu etc. Adesea vorbitorii fovâie în privinta temei çi accentului acestor verbe. Astfel, A.A. spune, de la un moment la altul, cînd yavar'ii, cînd yavôr'u« (eu) vorbesc». Fenomenul c cunoscut §i în graiurile ruse convergente.
SINTAXA
     § 56. în sistemul sintactic al graiurilor ruse, considerate în ansamblul lor, locul principal revine nu particularitâtilor dialectale, ci trâsâturilor comune, cunoscute §i limbii ruse literare contemporane 2. Marea asemânare dintre struc-turile sintaetiee aie diverselor graiuri ruse este caracteristicâ, în primul rînd, pentru cele méridionale s, de care tine, prin întreaga sa fizionomie, §i graiul de la Climâuzi.
    Cu toate acestea, am notât cîteva constructii sintaetiee necunoscute în limba rusa literarâ contemporanâ.
    § 57. Sintagmelor prepozitionale cu /iz/ din limba comunâ le corespund aici sintagme cu prepozitia /s/ (-)- genitivul). De ex.: kâp'ica s^r'émn'a « oglâji de curea», kôiisyk z'jd'è'r'iva« câuç de lemn», vijshl s^xâty «Am ieçit din casa » etc.
     § 58. Se constata cazuri de folosire a gerunziului în functie de prédicat: byl vÿp'imSy « Bâuse» (« Era bâut»), my pr'ivÿksy « Sîntem obiçnuiti», and razv'ômsy « (Ea) a divortat» etc. 4
    § 59. Subordonatele circumstantiale cauzale se introduc prin conjunctia /Z>o/ «câci», « fiindcâ», iar cele finale — prin /âbi/ « ca sa»: Vazÿt ba^farâit « Stâ culcat, câci e bolnav»; m’ot’ÔOT, aby^fista^bylo « Mâturam, ca sâ fie curât ».
    § 60. Coordonarea adversat'vâ se exprimâ nu numai prin conjunctiile /o/ §i /no/, ci fi prin /ai’i/, ca în : mayii, ari^bûkvy duia m'élk'iii « (Ba) pot (sâ citesc), însà literele sînt foarte màrunte !»
      1	Vezi articolul nostru Mecnio cjiaemCKUx eoeopoe Ha mepputiiopuu PHP e cucmejue cnaemi-ckux H3biK06 u ux 3uauenue ôah CAaenHCKOù àuaAexmoAomu, în Rsl, IX, Bucureçti, 1963, p. 198.
     2	Vezi despre aceasta I. B. Kuzmina çi E. B. N e m c e n k o, O cuHmaxcwtecKux pa3AUHUHX pyeexux eoeopoe, în « Slavia», tomul XXXI (1962), p. 9.
      3	Vezi S. I. Kotkov, Onum U3yneHU,H opAoecKux eoeopoe, în «Bonpocbi H3biK03iiaHHH», nr. 5/1952, p. 131.
      4	Vezi, despre aceasta, de ex., F. P. Filin, 3aMeniKU o 3atiucnx Mamepucuia no cumnaK-cucy, în «EiojuieTeHb flHa^eKTOJiorwqecKoro cercropa pyccKoro 5i3bii<a», Moscova-Leningrad, nr. 4 din 1948, p. 36; V. I. B o r k o v s k i, HcnoAb3oeaHue duaAeKmHbix àaHHbix e mpydax no iicmopU'iecKOMy cimmaxcucy eocmomioCAaemicKUX n3bixo«, Moscova, 1958, p. 30 ç.u.