110
S. VAIMBERG
sintaxà sint prea evidente pentru ca sa mai fie nevoie de a insista asupra lor. Un cuvint compus este o propozitie prescurtata. . . » x.
     Admitind, in principiu, cà formatiile compuse provin din grupuri sintactice determinate, putem, in mare, identifica in cadrul compusului acelea§i raporturi sintactice ca ¡¿i intre pàrtile constitutive ale unui grup sintactic obi§nuit, compara de exemplu, independenfà social-economica ¡¿i « independentà socialà §i economica» (raport de coordonare), dar teoria materialist-dialecticà §i « teoria materialismului dialectic» (raport de subordonare). Topica elementelor compusului, atit in limba romàna cìt §i in limba rusà, oglinde§te in generai succe-siunea unitàtilor alcàtuitoare ale grupurilor sintactice corespunzàtoare. Acest paralelism se verifica indeosebi la compusele prin subordonare, deoarece raportul de subordonare implica o ordine oarccum stabilà a relatelor. Din acest punct de vedere, pentru limba romàna e caracteristicà « topica obi§nuità, adicà obiec-tivà, a limbii noastre, potrivit càreia elementul cunoscut ('determinantuF) preceda pe cel nou, necunoscut ('determinantul’ sau 'determinativuF)»2. Trebuie mentionat cà regida e valabilà, in primul rind, pentru compusele derivate de la un grup sintactic bazat pe un acord intre un substantiv §i un adjectiv, categoria cea mai ràspindità §i productivà de adjective compuse prin subordonare (filozojia materialist-dialecticà, republicà democrat-popularà, teatrul realist-critic). In cazul rectiunii, topica este adesea inversatà, sub influenza unor modele stràine 3.
    Mai complicatà este situatia in cazid coordonàrii, unde topica nu mai poate fi dedusà pornind doar de la considérente de ordin sintactic. La acest nivel intervin factori de altà naturà, a càror pondere se cere determinatà de la caz la caz.
    Primul fapt care atrage atentia este intervcrtirea ordinii componentelor in raport cu modelul rusesc : bazà telmico-materialà (Mamepua/ibHO-mexHunecKan 6a3a), muncà politico-organizatoricà (0p¿anu3aifUO)iH0-no.mmuHecKaH paSoma), realizàri tehnico-stiintifice (HayHHO-mexHUHecKUe docmuotcenun), succese politico-economice (xoìMÙcmeeuHO-noAumuuecKue ycnexu). Aici nu mai putem invoca ordinea partilor grupului sintactic de la care s-ar fi putut porni initial, ca in cazul compuselor prin subordonare. De data aceasta cauza este internà, tine de natura compusului románese, independent de topica originalului.
     in literatura de specialitate se incearcà o solutie a problemei pentru compusele prin coordonare desemnìnd relatii dintre tari, popoare (anglo-francez, anglo-american, austro-ungar etc.). « In ceea ce prive§te locul pe care-1 ocupà in acest caz flecare element in parte, se poate spune cà de cele mai multe ori se a§azà intii adjectivid care se prezintà sub o formà prescurtata» 4. « Faptul cà se spune franco-sovietic §i nu sovietico-francez sau austro-ungar §i nu ungaro-austriac se explicà prin tendinta spre scurtime»5. Si mai departe, cu referire la alte adjective, din afara grupului temati c mentionat mai sus: « Se poate
      1	A. Darmesteter, Traité de la formation des mots composés dans la langue française comparée aux autres langues romans et au latin. Pari?, 1875, p. 4.
      2	I. Iordan, Stilistica limbii romane, Bucureçti, 1944, p. 219—220.
      3	Yezi çi F. C i o b a n u, Formafii cârturâreçti in compunerea româneascâ, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Bucureçti, 1958, p. 161 —169.
     4	Fulvia Ciobanu, Scrierea cuvinielor compuse, Bucurefti. Edit. Academiei, 1958, p. 27.
      5	H a lin a Mirska (Varçovia), Unele problème ale compunerii cuvintelor in limba romàna, in Studii fi materiale privitoare la formarea cuvintelor in limba romana, vol. I, Bucu-reçti, 1959, p. 171.