ACADEMICIANUL ALEXANDRU ROSETTI
9
—	al XV-lea (p. 27—48). in capitolul Vocabularul, sint menzionate, printre alte straturi lexicale, arbaismele de origine slavonà, care au avut o oarecare circulatie in textele romànefti vechi (p. 178, 179—183).
    in cea de-a doua lucrare, pe lingà citarea elementelor de origine slava (in special, slavonà) din limba literarà romàneascà a secolelor al XYI-lea — al
XVIII-lea,	se consacra un capitol special Influenfelor Jrancezà fi rusà in limba romàna, in a doua jumàtate a see. al XVIII-lea fi in primele decenii ale see. al
XIX-lea	(p. 499-505).
★
    ìn rindurile precedente am examinat, dat fiind caracterul publicatiei noastre, doar acele aspecte ale operei acad. Al. Rosetti, care au o strinsà legatura cu « filologia slavo-romànà» fi cu slavistica. E1 fi-a creat insà un merit incontestabil ca istorie al limbii romàne, de la epoca latina pina astàzi, fi ca cercetàtor al foneticii fi fonologici ei.
    Format la fcoala lui Ovid Densusianu, care el insufi continua, in noile conditii de la ìnceputul see. al XX-lea, pe aceea a lui B. P. Hasdeu, fi la fcoala lingvisticà francezà din primele decenii ale acestui secol, Al. Rosetti a fructi-ficat cu succes fi originalitate ideile fecunde ale lingvisticii moderne: concepjia lui F. de Saussure, ideile fcolii lingvistice franceze (A. Meillet), cuceririle fone-ticii experimentale (P. Rousselot) fi ale geografici lingvistice (J. Gilliéron), ideile reprezentantilor structuralismului, in special ale Cercului lingvistic de la Praga (N. Trubetzkoy, R. Jakobson f.a.), inovatiile aduse de aplicarea metodelor matematice in lingvisticà etc. El insufi a format in jurul sàu o numeroasà feoalà de cercetàtori ai limbii romàne, elevii sài reprezentind mai multe generatii, de la profesori universitari pinà la tineri asistenti fi cercetàtori ftiintifici.
     Reprezentant stràlucit al fcolii romànefti de lingvisticà, acad. Al. Rosetti a fost nu o datà mesagerul ei peste hotare, la congrese international de lingvisticà generalà, romanistica, slavistica sau ca invitat pentru a tine conferinte fi prelegeri (Franca, Italia, U.R.S.S., S.U.A., Suedia, Bulgaria etc.), fàcind cunoscute atit problemele studierii limbii romàne, cit fi progresele lingvisticii romànefti actuale. Recent, acad. Al. Rosetti a fost ales membru corespondent al Academiei suedeze de arte.
    Ca o apreciere publicà a meritelor sale in studierea limbii romàne fi a problemelor de lingvisticà generalà, acad. Al. Rosetti a fost distins in anul 1962 cu Premiul de stat pentru lucràrile publicate intre 1956—1961, iar ulterior a primit titlul de Om de ftiintà emerit.
     Asociatia Slaviftilor din Republica Socialista Romània, care are cinstea sà-1 aibà pe acad. Al. Rosetti printre fondatorii ei fi membru al comitetului de conducere de la infiintare (1956) pinà astàzi, se alàturà celorlalti lingvifti fi filologi romàni, oamenilor de culturà care il cunosc fi-1 pretuiesc, pentru a-1 felicita càlduros fi a-i ura multà sànàtate, ani multi fi putere de muncà pentru progresul fi prestigiul ftiintei romànefti.
G.	MIHÀILÀ