192
TR. IONESCU-NI§COV
vitate prin conferinte, comunicari fi publicatii1. ln curind, Universitatea din Harkov ifi creeazä un renume binemeritat, tocmai in vremea cind Alex. Hasdeu urma cursurile acestei universitäti, foarte probabd intre 1829 fi 1833. §i e ufor de admis cä tinärul Hasdeu sä fi descoperit, prin mijlocirea prelegerdor universitäre, nu numai pe Schelling, care era atunci la modä, ci fi inväjätura lui Skovoroda. Cäci pinä la data cind Alex. Hasdeu incepuse sä se ocupe de opera ginditorului ucrainean, numai douä dintre lucrärile acestuia väzuserä lumina tiparului. De aceea, nu existä altä cale prin care Hasdeu sä fi luat cunoftintä de opera lui Skovoroda decit mediul universitär. Träind intr-o lume in care ideile acestuia circulau aläturi de textele manuscrise, Alex. Hasdeu a fost unul din cercetätorii — defi nu cel dintii — care s-au apropiat cu interes de doctrina acestui filozof.
    Grigorie Savici Skovoroda. Grigorie Skovoroda este färä indoialä una dintre cele mai originale figuri ale gindirii ucrainene din a doua jumàtate a secolului al XVIII-lea. Dupä cum se va vedea, el este, in primul rind, izvorul de invätäturä al lui Alex. Hasdeu. De aceca se cuvine sä stäruim ceva mai mult asupra sistemului säu de gindire, pentru a intelege mai bine problemele puse de Hasdeu.
    Skovoroda s-a näscut in 1722, dintr-o veche famdie cäzäceascä, in satul Cernuha, tinutul Kievului 2. Avìnd intentia de a imbrätifa cariera bisericeascä, dupä absolvirea fcolii elementare Skovoroda freeventeazä timp de aproape
10	ani cursurde Academiei teologice din Kiev, in 1742 e ales fi trimis sä cinte in corul capelei imperiale din Petersburg. Dupä doi ani se intoarce la Kiev pentru continuarea studiilor 3. Prin 1750, renuntä la cariera de viitor slujitor al altarului fi pleacä intr-o cälätorie in tärile europene. Timp de trei ani, Skovoroda viziteazä Ungaria, Germania, Italia fi Slovacia. La intoarcere a fost numit profesor de literaturä la seminarul din Pereiaslav fi apoi la colegiul din Harkov 4. Skovoroda a fost un autodidact. Cunoftea bine limbde greaeä, latina, germanä fi aprofundase filozofia greaeä, literatura latinä fi patristica 5. Numai cä un neastimpär organic 1-a minat continuu dintr-un loc in altul, färä putinta afezärii. La virsta de 44 de ani, Skovoroda renuntä la orice demnitate laicä fi acceptä viata de vagabondaj. El träia din ospitalitatea altora fi practica un fei de pelerinaj religiös. Ducea o viatä de ascet, stoicä, insä nu mai putin in armonie cu invàtàturde predicate de el. Putin inainte de moarte, pe cind se afla ca oaspete la unul din admiratorii sài, Skovoroda fi-a säpat singur mormintul. A murit in 1794.
    in vremea adolescentei lui, epoca de glorie a Ucrainei intrase in amurg. Autonomia incepuse sä devinä o iluzie, pinä in 1763, cind Caterina a Il-a o desfiinteazä complet. In lipsa unei emancipäri sociale, täränimea ifi cautä refugiu in fràmintàrile sectelor religioase, care, in realitate, erau mifeàri cu caracter social-economic. Defi täranii ucraineni, atit cei din tinuturde de pe malul sting al Niprului, cit fi cei affati sub stàpinirea magnatdor poloni, erau incärcati de prejudecäti fi superstitii, totufi ei se ridicä, in aceastä perioadä,
     1	Ibidem, vol. I, p. 31—35.
      2	Afadar, nu e originar din Harkov fi nu are nici o legatura cu coloniftii lui Cantemir din acele pärji, cum lasä sä se injeleaga Em. Grigoraf (« Credinja» Bucurefti, din 18 februarie 1937).
     3G. P. Grebennaja, iledazoeuneCKite eìZAHÒu T. C. C/ioeo/)oàw(autoreferat), Harkov, 1959, p. 5 fi urm.
     4	Jan Mächal, Slovanské literatury, Praga, 1922, vol. I, p. 276—277.
6 Mickailo Voznjak, Icmopix yKpaÌHCbKoù jimepamypu, Lvov, 1924, t. Ili, p. 72