18
ACAD. EMIL PETROVICI
tràsàturi fonetice pe care le-am putea socoti sud-slave apusene sau sud-slave ràsàritene, ca Virciorova <*Vrcarevo1, Jido$tifa =}Kha«ki|jhh<k (atestat la 1369—1376) 2, llfCTH'ifKO (a. 1392) 3, Poroinifa (a. 1392), Topolnifa (a. 1369 — 1376), Vodifa (a. 1369—1376), Bresnifa (a. 1387) 4 etc. etc.
    Unele dintre toponimicele de origine incontestabil slava din aceastà parte a Olteniei prezintà insà tràsàturi sigure sud-slave orientale. Ele sint destul de numeroase: Co§u$tea (anul 1493), Co§u§ti\a (a. 1483),	(a. 1571),
Smirde§tefu (a. 1543), Zlafti, Dimbova = r\,*A\KOKa (a. 1430), Baia = E-fcrtd (a. 1415), Brastavà( (a. 1550), Cleanóv (a. 1535), ( < *Klénovs), Malora} (< *Mé-lovbCb), Tismana (a. 1392—1408) etc. 5
    Cum se explicà existenta in aceea§i regiune — e vorba de coltul nord-vestic al Olteniei — a unor toponimice de tip sud-slav orientai amestecate cu toponimice de tip sud-slav occidental ? 6 Cred cà trebuie sà presupunem existenta in trecut, in aceastà parte a Olteniei, pe lingà populatia romàneascà, a unei populatii slave amestecate, care vorbea atit graiuri sud-slave orientale, cit §i graiuri sud-slave occidentale. Amestecul acesta s-a produs in urma unor multiple migratii a unor populatii slave vorbind diferite dialecte. E probabil cà, intr-o epocà indepàrtatà, populatia slavà vorbea un grai de un tip unic. Era oare acest tip sud-slav occidental sau sud-slav orientai? In stadiul actual al cercetàrilor nu cred cà se poate ràspunde la aceastà intrebare. Arguméntele lui Ivan Popovié care ar dovedi cà populatia slavà mai veche din vestul Olteniei a vorbit un grai sud-slav apusean nu sint convingàtoare. Am vàzut cà toponimice ca Romanafi §i Vulcan nu numai cà nu sint sud-slave occidentale, dar nici n-au fost create de slavi, ci de romàni. Ivan Popovic considerà tratamentul ’a, a al lui *é in toponimia slavà a Olteniei drept o dovadà a venirii relativ mai recente a unei populatii bulgare din pàrtile orientale ale Peninsulei Balcanice, unde graiurile bulgare sint caracterízate prin acest tratament 7. Trebuie remarcat cà *é este reprezentat prin ’a, a in toponimice oltene§ti (§i muntene§ti) §i in pozitie neaccentuatà, de ex. in Brastavàf, Cleanóv, Dadilóv (in Muntenia), Dranovàf (in Muntenia, raionul Slatina), Snagóv (in Muntenia), ceea ce consti-tuie o tràsàturà arhaicà a fonetismului toponimicelor de origine sud-slavà orientala. Asemenea toponimice din Oltenia trebuie sà fie prin urmare foarte vechi. De altfel, argumentul lui Ivan Popovic poate servi §i impotriva vechimii populatiei sud-slave occidentale in Oltenia. S-ar putea sustine cà tràsàturile fonetice sud-slave occidentale ale unor toponimice din Oltenia constituie o dovadà cà o populatie slavà vorbind un grai sud-slav occidental a venit relativ recent in Oltenia din pàrtile centrale §i occidentale ale Peninsulei Balcanice, unde graiurile slave sint caracterízate prin tratamentele fonetice sud-slave occidentale amintite mai sus.
     1	Yezi E. Petrovici, Roum. Virciorova <sl. mérid. *Bpmapeeo, în «EaJwaiiCKO e3H-K03HaHHe», III, p. 95—99; id., Etimología toponomicului Virciorova, « Studia Universitatis Babeç-Bolyai», seria IV, fase. 2, 1961, Philologia, p. 7—12.
    2	Panaitescu, op. cit., p. 36.
      3	Ibid., p. 61.
4	Ibid., p. 36, 43, 55, 61. Cf. mai spre ràsârit, Brastavaf (< *BrëstoibCb) cu a în locul lui
*ë. Rsl, I, p. 21 ; CL, II, p. 38.
     6 Privitor la aceste toponimice de tip sud-slav ràsâritean din Oltenia, a se vedea Rsl,
I,	p. 9—26; CL, II, p. 23—46; « Contributions onomastiques», p. 33—43; Rsl, IX, p. 10. Yezi çi hàr(ile care insólese studiile apârute în publicajiile citate.
     6	Pe harta alàturatà sînt indicate toponimicele oltene eu trâsâturi fonetice sud-slave occidentale. Localizarea satelor C<ir-feR<u-k fi XrpH nu e sigurâ.
     7	P o p o v i op. cit., p. 291.