334
CRITICA
din slava vcche, ca de pildà : sedmi ubo bratrijç be (. . .) sedmî umïrëSç çi considerà câ aceastà trâséturé îçi are originea în slava comuna.
     în lucrarea De la « catégorie d'état» en russe (p. 138—142) René L’ Hermitte tra-teazà problema mult discutatà a construc^iei denumitâ în limba rusà Kamezopun cocmonnun, analizînd-o din punct de vedere sincronie çi diacronie. Examinarea textelor duce pe autor la concluzia cà eparina acestei categorii trebuie pusâ în strînsà legàturà cu disparita copulei.
     Kmo-nuôydb, Ktno-AUÔo formes concurrentes ? (p. 224—233) se intituleazà lucrarea lui Jacques V e y r e n c, care se ocupà de cordala dintre cele doua pronume nehotârîte din limba rusà, ambele compuse ale pronumelui interogativ Ktno- Veyrenc relevà deosebirea de valoare între cele doua tipuri, menzionimi coresponden^ele din limba francezà çi specificînd cà limba rusà dispune de un sistem précis de pronume nehotârîte.
     Claude Robert, în studiul De l'instrumental temporel en russe moderne (p. 178 —182), studiazà instrumentalul timpului, privit prin prisma tendin^ei limbilor indo-europene de a trece de la o structuré sintetica la una mai analiticà. Autorul considerà cà instrumentalul timpului din limba rusà modernà constituie o dovadà de rezisten^à fajà de aceastà tendin^à generalà.
     Articolul lui José Johannet, Remarques sur l'évolution de la langue administrative au XVII I-e siècle (p. 102—113) se ocupà de o problema de istoria sintaxei limbii ruse. Autorul analizeazà doua tendinee caracteristice ale evolujiei stilului administrativ din sec. al XVIII-lea, çi anume : 1) structura binará a frazei çi 2) ordinea cuvintelor în frazà. J. Johannet precizeazâ câ în stilul administrativ vechea structurà binará devine din ce în ce mai complexé çi câ mutarea verbului la sfîrçitul propozifiei (sub influença limbii latine întîi çi apoi a celei germane) este considcratà ca élément esencial al stilului frumos.
      Il) în cadrul studiilor consacrate problemelor de literaturà, un loe aparte il ocupé articolul lui K a r e l H o r á 1 e k, intitulât Quelques traits caractéristiques de la poésie populaire bulgare (p. 97—101), consacrat tematicii poeziei populare bulgare. K. Horâlek relevà marea bogàpe de balade, precizînd cá de cea mai mare popularitate se bucuré acelea la care subiectul are ca bazà tragedii çi conflicte familiare çi araté cé preferita peut ru poezia tragicé are rédàcini çi cauze istorice çi sociale.
      în lucrarea Panajot Djinovski, ethnographe, folkloriste et lexicographe macédonien fl841 — 1886j (p. 171 — 177), Ilaralampije Polenako vi¿ prezintà viaja çi opera unuia din cei mai remarcabili macedoneni din Mijaks, care a desfàçurat o bogatà activitate închinatâ patriei sale, pe care voia s-o faeà cunoscutà lumii culte a epocii sale.
     N. Banaèevic, în studiul Andrija Kaêic Mioèic : son orientation idéologique et politique (p. 16 — 25), scoate în eviden{à orientarea ideologicà çi politicé a poetului dalmatin, cleric franciscan. BanaSevic precizeazâ cé opera lui Kaôid, scrisâ în spiritul poeziei populare, prin evocarea trecutului glorios, a contribuii la trezirea sentimentului national.
     Articolul Charles Pertusier en Dalmatie fl808 —1812^ (p. 143 —148) de Rudolf M a i x n e r este consacrat prezentàrii personalitàjii çi operei unui scriitor çi ofijer francez care a servit în armata din Dalmata.
     Studiai lui E mil Turdeanu La Palaea byzantine chez les Slaves du sud et chez les Roumains (p. 195 — 206) este consacrat làmuririi unor aspecte ale relajiilor culturale bizantino-sud-slavo-române în evul mediu. Din studiul limbii manuscriselor in care se pàstreazà Palaea,
E.	Turdeanu reliefeazà rolul unui manuscris inoldovenesc, care constituie veriga de legéturé între vechea traducere din Macedonia çi textele din redacta rusà.
      Articolul lui Gr. N a n d r i ç, L'origine de Iw dans le titre des souverains bulgares et roumains (p. 159 —166) este consacrat rezolvàrii unei problème de diplomaticà româneascé çi bulgara. Pornind de la numeroascle discucii purtate în jurul originei lui Iw, Gr. Nandriç apreciazà cà explicaría cea mai satisfàcàtoare aparjine lui loan Bogdan, care a conchis cà lu- nu repre-zintà decît o formulà decorativà çi emite o explicare complimentarà la concluzia lui I. Bogdan. Luind în considerale o interpolare din traducerea slavonà a Cronicii lui Manasses, Gr. Nandriç considerà cà peste aceasta s-a putut suprapune o cunoscutà legendà a périntelui loan. IS'umele mistic suprapus peste numele istorie al suveranilor celui de-al doilea {arat bulgar, în forma Iw a intrat apoi çi în diplomatica cancelariilor 'J’ârilor Romane.
     O bibliografie compietà, prezentatà cronologie, numârînd 187 tithiri, întregeçte imaginea operei vaste a lui A. Vaillant, unui din maeçtrii slavisticii contemporane (p. 244—252).
     Volumul omagial A. Vaillant cuprinde importante contribu^ii din domeniul limbii çi lite-raturii, ìmbogà^ind bibliografia de specialitate eu cercetéri de incontestabilé valoare.
                                        LUCIA DJAMO-DIACONITÄ