ALEXANDRU HASDEU §1 G. S. SKOVORODA
201
            X—XI, Ultimili cuvint despre Skovoroda :
              1.	Locul sàu in istoria literaturii ruse.
              2.	Importanza Ini in istoria lumii.
     Pornind de la ideea lui Karl Fr. Saligny, prin care istoricul german subli-niazà necesitatea de a adàuga la stràduintele contemporanilor fortele nobile ale trecutului, sporind astfel valoarea fi continutul prezentului, Hasdeu stàruie, in primul capitol, asupra legàturilor permanente dintre noi fi valorile spirituale ale trecutului. Pentru stimularea fi formatia spiritului nostru e de neaparatà trebuintà sa tinem legatura cu trecutul, sa ne apropiem cu intelegere fi recu-noftintà de viata oamenilor mari fi, din exemplele fericite ale istorici, sa des-prindem numai adevàrul. O situare a faptelor in atmosfera timpului e absolut necesarà. Hasdeu concepe incopcierea acestor douà pozitii, trecut fi prezent, intr-un chip energie, vitalist. Astfel, ftiinta e rodul unor lupte vernice intre tendintele spiritului, farà de care nu poate fi nici un progres. Viata insali, socoate Hasdeu, e numai fràmintàri fi energie. Bogàtia trecutului are pentru noi aceeafi valoare ca fi insufletirea prezentului. Istoria pàmintului ar fi lipsità de orice frumusete dacà trecutul s-ar mistui fi dacà din jocul vietii fi al mortii n-ar izvori necontenit tineretea. Hasdeu ne indeamnà sà urmàrim cu ràbdare meandrele riului care ifi mina apele de la izvor spre locul revàrsàrii fi sà ne plecàm urechea la visurile fi suspinele trecutului.
★
     In capitolul urmàtor, cercul consideratiilor lui Hasdeu se stringe in jurul unui singur om: scriitorul, a càrui viatà e conditionatà de o sumedenie de impre-juràri vremelnice. Insemnàtatea fi situatia scriitorului nu pot fi definite inainte de a deslega problema destinului sàu. Pe bunà dreptate afirmà Hasdeu cà scriitorul ifi poate fi lui insufi judecàtor, càci pe birfelile altora nu se pot construi aprecieri obiective 1.
    Mai departe, Hasdeu nu se sfiefte sà formuleze criterii pentru cercetarea §i intelegerea justà a scriitorului. In acest scop, el ne indeamnà sà càutàm in viata poetului elementul pozitiv, care sà ne conducà spre invàtàturile §i viata lui interioarà. Cercetàtorul trebuie sà arate in ce chip ideile poetului, plàmàdite intr-un ansamblu de imprejuràri locale §i temporare, urmeazà sà se manifeste intr-un anumit fel, ?i nu in altul. De asemenea, trebuie urmàrità modalitatea in care au izvorit calitàtile scriitorului din cele trei demente intrate, dupà cum se §tie, mult mai tirziu, in preocupàrile criticii literare: omul, locul §i timpul. Le fel trebuie prività fi opera scriitorului. Ea exprimà o nevoie interioarà §i misterioasà fi poartà pecetea personalitàtii creatorului. In orice caz, Hasdeu recomandà sà se stàruiascà indeajuns asupra intregului complex de imprejuràri in care a tràit poetul.
•k
    Trecind la Skovoroda, Hasdeu evocà plastic figura de pelerin a filozofului ucrainean, afa cum 1-am prezentat fi noi mai sus: propovàduind adevàrul prin satele ucrainene. Skovoroda a fost un intelept, al càrui cuvint a ràsunat in pustiu. Nimeni n-a prins taina fi sensul invàtàturilor lui. Singur poporul de jos il socotea un om neobifnuit, a càrui invàtàturà va deveni intr-o zi un
     1 Dupà cum s-a spus mai sus, unele idei din articolul Socrate fi Skovoroda au fost incluse ?i in acest studiu.